Diferența dintre clauzele abuzive și practicile comerciale incorecte. Criterii și exemple utile pentru consumatori

Printre obiectivele enumerate de către Organizația Națiunilor Unite (ONU) în setul de principii directoare pentru protecția consumatorilor[1] se numără și acelea de a încuraja un nivel ridicat de conduită etică pentru cei implicați în producția și distribuția de bunuri și servicii către consumatori, dar și de a asista țările în combaterea practicilor comerciale abuzive ale tuturor întreprinderilor la nivel național și internațional, care afectează în mod negativ consumatorii. Totodată, în Republica Moldova, mecanismele de protecție împotriva clauzelor abuzive și a practicilor comerciale incorecte sunt stipulate în mai multe acte normative, în principal în Legea privind protecția consumatorilor și Codul Civil.

Ce sunt clauzele abuzive și cum ne pot afecta

Clauzele abuzive țin de conținutul contractului încheiat între comerciant și consumator. Potrivit legii privind protecția consumatorilor și prevederilor Codului civil, o clauză abuzivă este acea prevedere contractuală care, nefiind negociată individual cu consumatorul, creează, contrar bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în defavoarea consumatorului. Cu alte cuvinte, atunci când comerciantul elaborează contractul și include în conținutul acestuia clauze care îi permit să beneficieze de anumite avantaje disproporționate în raport cu consumatorul, de avantaje disproporționate față de consumator, fără ca acesta să le poată negocia, avem de-a face cu o clauză abuzivă.

Exemple de clauze abuzive prezente în contracte pot implica situații când:

• comerciantul își rezervă dreptul de a modifica prețul sau condițiile contractuale fără acordul consumatorului;
• se limitează, nejustificat, răspunderea comerciantului pentru neexecutarea obligațiilor;
• acordarea dreptului comerciantului să-și rezerve un termen exagerat de lung sau nemenționat necorespunzător pentru a-și executa obligațiile contractuale;
• solicitarea de la consumator a plății excesive în avans;
• consumatorul este lipsit de dreptul de a denunța contractul sau de a primi banii înapoi;
• litigiile pot fi soluționate doar într-o  modalitate aleasă unilateral de comerciant etc.

Astfel de clauze pot fi considerate nule de drept, respectiv ele nu produc efecte juridice, chiar dacă au fost semnate de consumator. Controlul asupra existenței clauzelor abuzive revine Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC), iar în sectorul financiar – Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF). În cazul constatării clauzelor abuzive în contractul încheiat cu consumatorul, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor sau, după caz, Comisia Națională a Pieței Financiare întocmește act de constatare și intentează acțiune în instanța de judecată în vederea solicitării constatării nulității acestor clauze.

În cazul în care instanța constată caracterul abuziv al unor clauze contractuale și dacă acestea au fost utilizate în mai multe contracte, instanța de judecată constată nulitatea acestor clauze, și dispune excluderea lor din contract, impunând, totodată, comerciantului obligația de a exclude aceste clauze din contractele cu același obiect încheiate cu alți consumatori, precum și interdicția de a include astfel de clauze în alte contracte care urmează a fi încheiate cu consumatorii.

Descarcă nota integrală elaborată în cadrul Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: „Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!” și află mai multe informații utile:
  

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în calitate de lider de consorțiu, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova.