Piața aeroportuară din Republica Moldova. Între decongestionare, eficiență, conectivitate și concurență.

Industria sau ramura aviației civile este, în sine sa, un generator direct și major al activității economice, respectiv de ocupare a forței de muncă. Grosso modo, aceasta implică operaționalitatea companiilor aeriene per se, via aeroporturilor și operațiunilor conexe, întreținerea și mentenanța aeronavelor, managementul și siguranța traficului aerian, a terminalelor care asigură buna deservire a pasagerilor, a facilităților de handling și catering etc. Astfel, dezvoltarea fulminantă în ultimile decenii a transportului avia și serviciilor aferente, atât la nivel internațional, cât și regional, dar mai cu seamă și în special al celui de pasageri și marfar (cargo) deopotrivă, au determinat o atractivitate sporită a pieții, implicit ca aceasta să urmeze noi tendințe și să ia turații operaționale, în particular privind traficul aerian de călători. Respectiv, creșterea exponențială a acestui indicator, a numărului de pasageri transportați, implicit cu o transpunere directă a pieții aeroportuare interne, ar constitui principalul element de analiză a acestei note de context, notă care încearcă totodată să ofere anumite elemente de eficiență, randament și operaționalitate pentru piața aeroportuară din Republica Moldova.

Per ansamblu, transportul aerian de pasageri este deseori catalogat aidoma unei piețe ce posedă un potențial de creştere mai rapid decât infrastructura acestuia ca atare. Or, evoluția industriei aviatice, în complexitatea ei, este frecvent asociată cu același trend evolutiv de dezvoltare a ramurii de telecomunicații și telefonie mobilă. Explozia traficului aerian, atât la nivel internațional, precum regional și local, coroborată cu progresul tehnologiilor în domeniu, inclusiv cele de siguranță aeriană, impun noi reguli și modele de operaționalitate a pieței. Bunăoară, în ultimii 10 ani numărul pasagerilor la nivel internațional a crescut de peste 2 ori, iar pe unele segmente chiar s-a triplat.

Mai mult, numărul de pasageri ce tranzitează Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), principalul și unicul nod aviatic al țării, practic s-ar putea dubla față de 2014 și înregistra valori între 4,1–4,2 milioane călători pentru 2024. Această majorare a traficului de călători ar avea mai multe motive, inclusiv aderarea la spațiul aerian comun, intrarea de noi operatori pe piață, acestea fiind coroborate la rândul de consecințele conjuncturii regionale de securitate (a războiului purtat de Rusia în Ucraina, implicit a redirecționării diasporei spre UE). Astfel, urmare celor succint descrise, această notă analitică își propune totodată să scoată-n evidență principalele aspecte ce caracterizează piața aeroportuară din Republica Moldova, inclusiv să puncteze telegrafic elementele primare ce vizează infrastructura aviatică, de eficacitate și operaționalitate în domeniu.

Respectiv, capacitățile limitate ale infrastructurii aeroportuare în cadrul AIC, reticența, încă, a operatorilor aerieni de a operaționaliza noi curse din Chișinău, interconectivitatea slabă a AIC cu transportul public și cel de cale ferată (fapt care nu favorizează AIC în contextul green deal-ului), concurența slabă între operatori și a serviciilor de suport aviatic precum handling, suficiența serviciilor de control de securitate și vamal (personal, echipament etc.) ar fi elemente ce influiențează eficiența, sub aspect economic și operațional, a infrastructurii aeronautice din țară. Toate acestea, pot fi coroborate cu capacitățile reduse pentru pasageri, inclusiv sub aspect de infrastructură, cu spații insuficiente de așteptare, cu presiunea concurențială din regiune, eventual prin lipsa unui aeroport operațional de alternativă în zilele cu ceață densă bunăoară, a costurilor aeroportuare mai puțin competitive, inclusiv cu aeroporturile din regiune (Iași, București, Cluj) etc.

1. Transportul aerian în contextul Strategiei de Mobilitate 2030

În linii mari, cadrul legal și normativ care reglementează activitatea și operaționalitatea transportului aerian din Republica Moldova s-ar ralia cerințelor de funcționare a pieței. Există un Cod aerian al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 301 din 21.12.2017 și intrat în vigoare la început de 2019. Codul în cauză transpune Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului și Consiliului European din februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi instituirea Agenţiei Europene de Siguranţă a Aviaţiei, norme care vizează operaționalitatea și siguranța zborurilor.

Pe lângă acest document de bază, domeniul este reglementat de o serie de acte și hotărâri guvernamentale și regulatorii de ramură, menite să ajusteze și faciliteze buna activitate și funcționare a domeniului, inclusiv a operatorilor ce-și prestează serviciile pe piața aeriană în gama diferitor segmente de suport precum handling, controlul spațiului aerian, verificare siguranță aviatică etc. Astfel, din seria actelor regulatorii din domeniu, merită a fi menționat în context, că în iulie 2024 a fost aprobat conceptul Sistemului Informațional (SI) Registrul aerian al Republicii Moldova, precum și Regulementul acestuia.

De fapt, dezvoltarea SI „Registrul aerian al Republicii Moldova” (în continuare – SI RA) a fost dictată de o necesitate a implementării a modului digitalizat de înregistrare și evidență a aeronavelor înmatriculate în Republica Moldova. Respectiv, SI RA reprezintă o platformă informațională comună care interacționează, și inclusiv, cu Registrul de stat al unităților de drept și cu alte registre de stat relevante. Astfel, instituționalizarea și aplicabilitatea SI RA are ca scop digitalizarea plenară a activității Autorității Aeronautice Civile (în continuare – AAC) în a cărei competență este și administrarea registrului aerian.

Pentru mai multe detalii accesați nota analitică integrală:

Acestă notă analitică a fost realizată cu suportul organizației NED.