Tarifele vamale ale SUA: testul de reziliență al exporturilor moldovenești

Până la aceste episoade politice, evoluția exporturilor Republicii Moldova către SUA în 2025 arăta deja semne de slăbiciune. În primele trei luni ale anului, livrările de mărfuri către piața americană, prezentau un trend descendent din cauza volatilității cererii internaționale. În lunile următoare aplicării noului tarif de 10%, dezechilibrul a fost amplificat de disrupţiile în lanțurile de aprovizionare la nivel mondial. În acest context volatil, ne-am propus să estimăm care va fi impactul noului tarif de 25% asupra exporturilor moldovenești, precum și reziliența acestora la astfel de măsuri tarifare.

1.Cât de argumentate sunt tarifele impuse de SUA?

Atât în luna aprilie, cât și în valul de măsuri tarifare recente, administrația americană a justificat impunerea unor tarife comerciale suplimentare față de Republica Moldova prin existența unui dezechilibru în comerțul bilateral, cu accent pe necesitatea de a „corecta” o balanță comercială negativă pentru SUA. Această justificare este susținută printr-o lectură simplistă a datelor statistice privind comerțul de bunuri, în special cele care indică un excedent moldovenesc în raport cu SUA. Cu toate acestea, o analiză detaliată a statisticii comerciale, a metodologiei internaționale de raportare și a fluxurilor comerciale reale relevă o imagine mult mai nuanțată, una în care datele agregate sunt profund distorsionate, iar măsurile tarifare aplicate de SUA se dovedesc a fi insuficient fundamentate economic sau chiar deloc.

În primul rând, trebuie clarificat faptul că datele statistice prezentate de ambele țări sunt corecte și conforme cu metodologia standardizată a ONU. Cu toate acestea, asimetria metodologică dintre exporturi și importuri generează discrepanțe inevitabile (Tabelul 1). În timp ce exporturile sunt raportate în funcție de „țara ultimei destinații cunoscute”, importurile sunt înregistrate după „țara de origine” a bunurilor. Această diferență creează o serie de necorelări aparente, care nu reflectă fluxurile economice reale, ci doar traseele comerciale și logistice intermediare.

Această realitate este evidentă în cazul exporturilor moldovenești către SUA, care par mai mici decât importurile corespunzătoare raportate de SUA. Acest decalaj este generat în principal de faptul că o parte semnificativă a produselor fabricate în Republica Moldova, în special în regim lohn, cum ar fi articolele textile, componentele electronice sau produsele din piele, sunt exportate inițial către țări din Uniunea Europeană, unde sunt centralizate, ambalate sau procesate logistic, și abia ulterior expediate în SUA. De cealaltă parte, SUA le recunosc corect ca provenind din Republica Moldova, în baza regulilor de origine, în timp ce acestea nu figurează ca exporturi directe din Republica Moldova, generând astfel o aparență de „excedent” moldovenesc.

În același timp, un element esențial și adesea ignorat în analiza bilaterală este legat de importurile Republicii Moldova din SUA, care sunt sistematic mai mari decât exporturile raportate de SUA către Moldova. Spre exemplu, în anul 2024, conform datelor statistice, Republica Moldova a raportat importuri din SUA în valoare de 135 milioane USD, în timp ce SUA au raportat exporturi către Republica Moldova de doar 54 milioane USD. Această discrepanță inversă, nemenționată în discursul oficial american, este de natură să diminueze sau chiar să anuleze presupusul dezechilibru comercial în defavoarea SUA.

Diferența este explicabilă prin structura logistică și distribuția internațională a bunurilor americane. Multe dintre produsele de origine americană (în special în sectoarele medical, industrial, IT și componente auto) nu ajung în Republica Moldova prin livrări directe, ci sunt distribuite prin parteneri europeni, care operează ca hub-uri regionale de distribuție. Deși aceste bunuri ajung în Moldova prin intermediari europeni, țara de origine rămâne SUA, conform regulilor de origine utilizate în statistica de importuri. Astfel, autoritățile vamale moldovenești înregistrează aceste intrări ca importuri din SUA, în timp ce SUA nu le contabilizează ca exporturi directe către Moldova, ci către statele intermediare din UE.

Această realitate are implicații semnificative. Dacă SUA consideră că balanța comercială bilaterală reflectă doar exporturile directe și importurile directe, fără a lua în calcul fluxurile comerciale indirecte sau lanțurile logistice regionale, atunci concluziile sunt profund denaturate. În fapt, în termeni de origine a bunurilor, Republica Moldova importă semnificativ mai mult din SUA decât consideră administrația americană, iar contribuția SUA la consumul moldovenesc este net subestimată în analiza oficială.

În concluzie am putea afirma că analiza detaliată a fluxurilor comerciale dintre SUA și Republica Moldova arată că impunerea tarifelor nu este justificată economic pe baza datelor reale comerciale. Dezechilibrul invocat de partea americană se bazează pe o interpretare parțială și metodologic incompletă a datelor disponibile. Importurile indirecte din SUA în Republica Moldova sunt semnificative și trec adesea neobservate în statistica americană de exporturi, iar exporturile moldovenești către SUA sunt amplificate artificial în raportările americane din cauza traseelor de reexport. Prin urmare, balanța comercială reală este mult mai echilibrată decât pare, iar măsurile tarifare adoptate trebuie reanalizate în baza unei evaluări tehnice și economice riguroase, nu pe impresii statistice eronate.

2. Cum au fost afectate exporturile Republicii Moldova în SUA în anul 2025?

Pentru mai multe detalii accesați comentariul economic integral: