Republica Moldova – victima colaterală a disputelor comerciale ale SUA
La 2 aprilie 2025, Statele Unite ale Americii a anunțat impunerea unor tarife vamale bazate pe ”reciprocitate” asupra importurilor din 57 de țări și blocuri economice. Decizia a fost comunicată de către președintele Donald Trump, care a declarat această zi drept „Ziua eliberării Americii”, justificând măsura prin necesitatea restabilirii echilibrului comercial în favoarea SUA. Măsura ce intră în vigoare începând cu 9 aprilie nu a fost supusă unor consultări multilaterale și a generat o undă de șoc în comerțul internațional, amplificând temerile legate de un război comercial la scară largă. De altfel, Republica Moldova se regăsește pe lista țărilor supuse acestor tarife, cu un nivel de 31%, aplicat uniform tuturor produselor exportate către SUA. Această decizie are potențialul de a afecta negativ exporturile moldovenești, într-un moment în care economia națională se află tehnic în recesiune. În continuare ne-am propus să răspundem la principalele întrebări de clarificare la subiectul dat.
Cum s-a ajuns la acest tarif de 31% pentru produsele moldovenești?
Conform administrației SUA, metodologia care a stat la baza stabilirii noilor tarife vamale se bazează pe „principiul reciprocității comerciale” și ia în considerare barierele tarifare, netarifare și manipulările valutare. În esență, SUA pretinde că a analizat regimul tarifar aplicat produselor americane de către fiecare stat partener și a stabilit tarifele respective, ulterior aplicând o reducere de 50% din tariful calculat. Prin urmare, tariful reciproc calculat pentru Republica Moldova este de 61%, iar după aplicarea discount-ului ajungând la cifra de 31%. Totuși, în mediul public există suspiciuni că la baza stabilirii tarifelor a stat de fapt doar deficitul comercial de bunuri înregistrat de către SUA cu alte țări.
Metodologia menționată a fost criticată pentru lipsa de transparență și pentru caracterul arbitrar al criteriilor de „reciprocitate tarifară”, care au ignorat principiile comerțului internațional, dar și dimensiunea și vulnerabilitatea economică a unor state precum Republica Moldova. Mai mult, decizia în cauză a fost luată unilateral, fără consultări internaționale sau analiză economică riguroasă, ceea ce contravine regulilor Organizației Mondiale a Comerțului.
Care sunt fluxurile comerciale între Republica Moldova și SUA?
Întrucât măsurile aplicate mizează pe reducerea deficitului comercial al SUA cu alte țări, cele mai multe discuții sau axat anume pe datele statistice care caracterizează intensitatea relațiilor comerciale. Anume datele statistice cu privire la import/export de bunuri au generat un șir de speculații și interpretări eronate vizavi de corectitudinea acestora în luarea decizie de tarifare de către SUA. Or, după cum poate fi văzut mai jos, la prima vedere există o discrepanță majoră între datele statistice comerciale raportate de fiecare din țări. Astfel, exporturile moldovenești pe piața SUA având o valoare de 90 mil USD, iar de cealaltă parte importurile SUA din Republica Moldova fiind de 142 mil USD, în anul 2024. În mod similar, importurile Republicii Moldova din SUA însumând 135 mil USD, în timp ce exporturile SUA spre piața moldovenească fiind esențial mai mici, cifrându-se la 54 mil USD în anul 2024.
Cu toate acestea, datele statistice prezentate sunt corecte și raportate de către ambele țări în strictă conformitate cu Metodologia ONU. De fapt, astfel de asimetrii în comerțul internațional de mărfuri sunt frecvente în condițiile unei globalizări a economiei, însă necesită a fi tratate ca atare. Deși pot exista mai multe motive care pot influența apariția asimetriilor date, în cazul relației RM-SUA cel mai mare impact îl are specificul raportării datelor statistice, unde importurile se raportează după „țara de origine”, iar exporturile după „țara ultimei destinații cunoscute” (ceea ce nu este echivalent cu destinația finală). Așadar, din punct de vedere al evaluării impactului unor măsuri tarifare asupra comerțului, este indicat de analizat importurile țărilor, întrucât măsurile de politică comercială se aplică anume față de țara de origine a mărfurilor și nu țara de expediție.
Pornind de la particularitățile statisticii comerciale, am suprapus importurile/exporturile ambelor țări. Astfel, diferențele sunt substanțiale în cazul unor importuri în Republica Moldova din SUA care însă nu figurează în statistica ultimei. Acest fapt se datorează optimizărilor logistice, unde importurile sunt efectuate prin hub-uri regionale (ex. UE) și apoi livrate inclusiv în Republica Moldova (originea mărfurilor rămâne SUA).
Pentru mai multe detalii accesați nota analitică integrală:
Anexe
Republica Moldova – victima colaterală a disputelor comerciale ale SUA
Descarcă PDF218 KB0 descărcări



