Raport de monitorizare privind implementarea Strategiei de administrare a proprietății de stat în domeniul Î.S și al S.C cu capital integral sau majoritar de stat

Implementarea Strategiei în perioada 2023–2025 a înregistrat progrese, însă ritmul reformelor rămâne insuficient pentru atingerea obiectivelor asumate. Evaluarea arată că doar o parte din acțiuni au fost realizate integral: din 15 acțiuni aferente Obiectivului General 1 (OG1), 5 au fost realizate, 1 realizată parțial, 7 sunt în proces de realizare (dintre care 2 la un stadiu incipient), iar 2 au rămas nerealizate. Din 30 de acțiuni aferente Obiectivului General 2, 5 au fost realizate, 11 realizate parțial sau sunt în proces de realizare, iar 14 nu au fost realizate sau se află la un stadiu incipient de realizare. Analiza relevă același tablou în aspectul Obiectivului General 3: 3 din 25 acțiuni au fost realizate integral, 13 au fost realizate parțial sau sunt în proces de realizare și 9 nu au fost realizate sau se află la un stadiu incipient de realizare. Acest tablou indică o implementare parțială și confirmă necesitatea accelerării intervențiilor în etapa următoare.

Strategia rămâne pe deplin relevantă, întrucât sectorul companiilor de stat continuă să concentreze resurse semnificative, dar și disfuncționalități structurale. La începutul anului 2025, portofoliul public includea 161 întreprinderi de stat și 66 societăți comerciale cu participarea statului, dintre care 54 cu o cotă de peste 30%. Totodată, doar 139 de entități au raportat activitate la BNS, ceea ce reflectă un decalaj semnificativ între structura formală a portofoliului și activitatea economică reală.

Rolul proprietății de stat în economie a crescut în ultimii ani, însă această evoluție reflectă mai ales intervenția statului în context de criză. Ponderea proprietății de stat în PIB a crescut de la 9,3% în 2019 la 15,4% în 2024, în principal pe fondul majorării cheltuielilor publice și al rolului companiilor din energie. Cu toate acestea, contribuția directă a companiilor de stat la valoarea adăugată rămâne limitată, estimată la 2,5-3% din PIB, în timp ce sectorul privat local generează 62,7%, iar capitalul străin și mixt 18,7%.

Importanța economică a companiilor de stat rămâne relevantă, dar ponderea lor relativă este în scădere. În 2024, acestea concentrau circa 79,5 miliarde lei în active, 38,9 miliarde lei capital propriu, 54,1 miliarde lei cifră de afaceri și aproximativ 29,3 mii de angajați. Raportat la economia națională, acestea reprezentau 11,6% din active (în scădere de la 12,8% în 2022), 13,2% din capital propriu (față de 14,7%) și 8,1% din cifra de afaceri, ceea ce confirmă extinderea mai rapidă a sectorului privat.

Procesul de raționalizare a portofoliului a fost inițiat, dar rezultatele sunt încă sub nivelul țintelor asumate. Programul de implementare prevede reducerea numărului de entități cu capital de stat de la 233 la 185 (−20%) la finele anului 2027. Cu toate acestea, la 30 iunie 2025 numărul acestora era încă de 225, iar în perioada 2023–2024 au fost radiate doar 15 entități (11 ÎS și 4 societăți comerciale), la care s-au adăugat încă 2 în prima jumătate a anului 2025.

Persistența unui număr ridicat de entități inactive sau în dificultate reprezintă una dintre principalele probleme structurale ale sectorului. La 1 ianuarie 2025, 43 de întreprinderi de stat erau în proceduri de insolvabilitate sau lichidare, iar alte 26 nu desfășurau activitate. În cazul societăților comerciale cu capital majoritar de stat, 13 erau în dificultate și 7 inactive. În total, peste o treime din portofoliu se află într-o stare nefuncțională sau problematică.

Structura sectorului evidențiază diferențe majore de performanță între tipurile de entități. Întreprinderile de stat (161 unități) generează doar 0,9% din cifra de afaceri a economiei și 3,5% din ocupare, în timp ce cele 54 de societăți comerciale cu capital de stat generează peste 7% din cifra de afaceri și circa 6,4% din active. Această diferență reflectă o eficiență economică mai ridicată a societăților comerciale și o utilizare mai redusă a potențialului în cazul ÎS.

Eficacitatea implementării este vizibilă mai ales la nivel normativ, dar mai redusă la nivel structural. Printre acțiunile realizate se numără actualizarea cadrului normativ privind administrarea și deetatizarea proprietății publice și elaborarea standardelor de evaluare. În schimb, măsuri esențiale precum privatizarea entităților triate, restructurarea celor neviabile sau reglementarea reprezentării statului în societățile comerciale au fost realizate parțial sau nu au fost realizate. Totodată, nivelul de realizare a angajamentelor ce vizează ajustarea cadrului normativ în vederea sporirii eficienței Guvernului în administrarea întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital de stat, se atesta mai multe restanțe, inclusiv datorită amînării proceselor de elaborare, promovare și aprobare a actelor normative în acest sens.

Eficiența utilizării patrimoniului public rămâne limitată, iar riscurile fiscale persistă. Dimensiunea activelor gestionate de stat nu este însoțită de rezultate financiare proporționale, în special în cazul întreprinderilor de stat, unde capitalizarea este influențată semnificativ de intervenții bugetare. În același timp, menținerea unui număr mare de entități inactive sau în dificultate implică costuri administrative și riscuri suplimentare pentru bugetul public.

Coerența strategică este bună, dar a fost parțial afectată de decalajul în care a fost aprobat Programul de implementare a strategiei. Strategia este aliniată cu alte documente de politici și susținută de Programul de administrare a proprietății publice 2024–2027, însă aprobarea acestuia abia în iunie 2024 a redus perioada efectivă de implementare și a afectat ritmul reformelor. În plus, partea de coerență este afectată de aprobarea ulterioară a Strategiei Naționale de Dezvoltare Economică, care conține prevederi confuze și contrare în raport cu strategia proprietății de stat.

Durabilitatea reformei depinde de consolidarea guvernanței corporative și reducerea interferenței politice. Progresele realizate până în prezent sunt încă fragile și pot fi reversibile în lipsa unor mecanisme instituționalizate de management, monitorizare și responsabilizare. Separarea clară între funcțiile comerciale și cele de interes public rămâne o condiție esențială pentru sustenabilitatea reformei.

Concluzia generală este că Strategia este bine fundamentată, dar implementarea trebuie accelerată și orientată mai ferm spre rezultate. La jumătatea perioadei de evaluare, sectorul companiilor de stat rămâne caracterizat de un portofoliu extins (225 entități), un nivel ridicat de inactivitate și o eficiență economică inegală. În aceste condiții, prioritățile următoarei etape trebuie să vizeze trierea accelerată a entităților, reducerea celor neviabile și creșterea performanței economice a celor menținute.

Recomandările principale converg spre optimizarea portofoliului și consolidarea performanței economice. Acestea includ accelerarea proceselor de lichidare și privatizare, actualizarea informației privind entitățile inactive, introducerea unor indicatori clari de performanță și consolidarea guvernanței corporative. În același timp, succesul Strategiei trebuie evaluat prin rezultate concrete - reducerea numărului de entități neviabile, diminuarea riscurilor fiscale și creșterea valorii economice generate de companiile de stat.

---

Raportul  a fost elaborat de Centrul Analitic Independent  „Expert-Grup”,  cu suportul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, în cadrul proiectului  „Sprijinirea reformei întreprinderilor de stat prin îmbunătățirea cadrului legal, reorganizarea APP și implementarea principiilor de bună guvernare”