Analiză - Promisiuni electorale: între populism și fezabilitate

Pentru fiecare program electoral au fost identificate top-10 cele mai importante elemente/promisiuni care vizează blocul economic și social, care au fost analizate prin două prisme: (i) oportunitatea (în ce măsură acestea corespund cu necesitățile reale ale țării, inclusiv cu agenda de integrare europeană); și (ii) fezabilitatea (ce detalii au oferit candidații electorali despre acoperirea financiară, instrumentele de implementare sau analiză de impact, care ar convinge publicul/electoratul că promisiunile făcute pot fi real implementate). Respectiv, au fost atribuite calificativele „înaltă/medie/joasă” privind oportunitatea și fezabilitatea fiecărei promisiuni analizate. 

Scopul final al documentului este de a oferi un suport analitic independent și critic cu privire la conținutul programelor electorale ale candidaților electorali analizați care ar ajuta electoratul să înțeleagă mai bine viziunile de dezvoltare economică și socială a celor pentru care urmează să voteze în cadrul alegerilor parlamentare 2025. 

Chiar dacă fiecare program electoral are specificul său, toate documentele analizate împărtășesc 3 concluzii de bază:

1. 
Calitatea slabă a programelor electorale. Chiar dacă programele electorale ar trebui să fie principalele documente care detaliază viziunea candidaților electorali față de dezvoltarea țării și, respectiv, urmează să informeze electoratul despre orientarea strategică și abordările filosofice, vizionare și practice cu privire la soluționarea problemelor stringente ale țării, acestea rămân documente superficiale și, deseori, formale. Candidații electorali nu valorifică pe deplin programele electorale în calitate de instrument electoral, acestea fiind publicate deseori cu întârziere, iar conținutul acestora conține multiple ambiguități, contradicții, dar și duce lipsă de analize și argumente care ar convinge electoratul privind fezabilitatea măsurilor propuse. În particular, lipsesc cu desăvârșire analizele de impact, detalii privind sursele financiare necesare și indicatori pentru monitorizarea și evaluarea promisiunilor respective.

2. Populism înalt și fezabilitate limitată a majorității promisiunilor electorale. Candidații electorali se întrec în promisiuni de parca bugetul de stat și sursele de finanțare ale acestuia sunt inepuizabile. Marea majoritate a promisiunilor electorale au impact bugetar negativ, iar detalii despre sursele de finanțare ale acestora lipsesc sau sunt menționate într-un mod vag și superficial, fără a se ține cont de realitățile și constrângerile financiare reale.

3. Contradicții multiple între diverse promisiuni ale aceluiași candidat electoral. Deseori, candidații electorali promit politici fiscale și bugetare stimulative (ex: investiții publice, programe de stat de suport pentru mediul de afaceri sau tineri etc.) împreună cu măsuri cu impact bugetar negativ (ex: facilități fiscale), fapt ce creează contradicții evidente și accentuează caracterul populist al majorității promisiunilor.


Problemele identificate denotă o calitate slabă a procesului democratic, deoarece nici candidații electorali nu pot veni cu o ofertă electorală calitativă, credibilă, realistă și oportună, iar, pe de altă parte, electoratul duce lipsă clară de informație și detalii despre viziunea candidaților electorali privind dezvoltarea țării. Drept rezultat, discursurile și dezbaterile electorale sunt superficiale și nu facilitează identificarea de soluții pentru problemele sociale și economice ale țării, fiind deseori focusate pe teme secundare sau care nu au o tangență cu viziunile de dezvoltare ale țării.