Expert-Grup

Problematica datoriilor la buget sau cum fortificăm managementul creanțelor bugetare și fiscale

Finanțe publiceThursday, 10 July 20252350 views

În linii mari, dinamica evenimentelor din ultima perioadă ar sugera simplul raționament că Republica Moldova a intrat într-o etapă de profunde schimbări sectoriale, în special economice. Avansarea parcursului european se realizează la turații maxime, reformele de ramură se implementează, aparent, pe filieră plenară de modernizare sectorială și la randament sporit. În pofida unor dinamici mai puțin favorabile care vin pe filiera de comerț extern, sunt constatate dinamici pozitive pe latura de colectare a veniturilor la stat, a impozitelor, de contracarare a economiei informale și luptei cu marii datornici la buget. Anume acest din urmă element, implicit arieratele și creanțele la bugetul de stat, administrarea și gestionarea acestora respectiv, constituie un element destul de încordat pentru reziliența socială și economică din stat.

Bunăoară, suma totală a datoriei agenților economici la Bugetul Public Național (BPN, care cuprinde Bugetul de Stat – BS, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – BASS, Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală – FAOAM și Bugetele Locale – BL) este de puțin peste 11,52 miliarde lei, valoare ce constituie echivalentul a 3,6% din PIB pentru 2024. Astfel, în categoria arieratelor nerecuperate se înscrie suma de bază, penalitățile și restanțele aferente obligațiilor fiscale luate la evidență specială, inclusiv plățile contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate, de faliment sau procedura simplificată de faliment și care perpetuează ani de zile. Or, marea provocare pentru autorități este anume colectarea acestor arierate, respectiv fortificarea managementului creanțelor la bugetul de stat acumulate de-a lungul anilor.

Status quo-ul arieratelor bugetare

În pofida mai multor evoluții nefaste din economie în ultima perioadă, inclusiv pe dimensiunea mai multor indicatori economici, precum diminuarea PIB, creșterea „deficitelor gemene’’ (“twin deficits”) – adică de existența simultană a deficitului bugetar și celui comercial care sunt în ascensiune, a deficitului de cont curent, sistemul economic, implicit bugetul de stat, se confruntă și cu mari arierate (datorii) financiare. Ponderea arieratelor la bugetul public național este echivalentul a peste 17% din veniturile fiscal-bugetare pentru 2024, venituri estimate la peste 66,6 miliarde lei. Or, în pofida creșterii nominale a celui din urmă indicator, acestea sunt printre cele mai joase din Europa și regiune - fiind în jur de 20% din PIB față de media de 40% din UE.

Aceste dezechilibre, mai cu seamă cel dual, indică vulnerabilități structurale cu implicații critice pentru mediul de afaceri, pentru investitori, dar și pentru populație per ansamblu. Ar fi, deopotrivă, și o situație alarmantă în care se află Republica Moldova de ceva vreme, implicit cu perpetuarea datoriilor la buget de la un an la altul. Mai mult, riscurile cu care vin aceste dezechilibre sunt multiple, amintind doar câteva: creșterea inflației, creșterea dobânzilor, a riscului de țară, deprecierea monedei naționale, reducerea competitivității economiei în raport cu piețele externe sau chiar instabilitate socială și politică. Bunăoară, datoria publică a Republicii Moldova (atât internă, cât și externă) este de cca 126 miliarde lei, ceea ce constituie în jur de 40% din PIB. Or, subiectul datoriei cuprinsă de contextul acestei note analitice (adică 11,52 mlrd. Lei) ar prezuma o pondere de peste 9% din datoria publică totală.

De fapt, cifrele privind creanțele agenților economici către buget indică faptul că dimensiunile problemei sunt destul de grave. Adevărul este că o bună parte a acestei imense datorii sunt pe seama amenzilor, penalităților și majorărilor de întârziere aplicate de Serviciul Fiscal de Stat (SFS), însă mai mult de jumătate din aceste arierate o reprezintă datoria de bază. Logica nedumerire de context ar fi să se întrebe de unde și în ce mod s-a acumulat o asemenea datorie.

Pe de o parte, în raportul privind executarea bugetului de stat pentru 2024, Ministerul Finanțelor nu oferă careva detalii despre cauzele acumulării acestei datorii și cine sunt datornicii. Totuși, Serviciul Fiscal de Stat actualizează cu regularitate o „listă neagră’’ a entităților aflate în insolvabilitate și a căror creanțe fiscale către buget sunt expuse spre cesionare, fiind relativ lejer să se identifice marii datornici cu creanțe de milioane la buget. În același timp, asemenea subtilități sunt făcute publice și de către actorii jurnalismului economic de investigație.

Pe de altă parte, însă, informațiile publice de context indică că o bună parte a acestei datorii sugerează o geneză existențială de cca un deceniu, altfel spus de pe timpul fraudei bancare. Mai mult, grosul acestor arierate (restanțe) – de peste 8,2 miliarde lei – este pe seama unor companii aflate în procedură de insolvabilitate, de faliment sau procedură simplificată de faliment. O exhaustivă analiză a listei, respectiv a numărului considerabil de firme și companii, prezumă o lipsă critică de eficiență în procesul de recuperare a datoriilor, implicit faptul că mai mulți din debitorii problematici în scheme de evaziune fiscală fie au fost părtași și avut conexiuni cu politicieni, fie afaceriști controversați.

Astfel, informația publică pusă la dispoziție de către SFS relevă că primii 10 datornici din topul listei, respectiv aflați în insolvabilitate, cumulează arierate totale de cca 3,2 miliarde lei, echivalentul bugetului tuturor subdiviziunilor operaționale ale MAI. Bunăoară, cel mai mare debitor către Fisc, respectiv bugetul de stat, este un SRL cu capital străin aflat în procedură de insolvabilitate din 2023 care totalizează datorii în valoare de cca 640 milioane lei. Potrivit unei investigații RISE Moldova, pe durata anilor firma cu pricina a fost implicată în fraude și tranzacții de spălare a banilor, inclusiv în schemele „laundromatului rusesc’’ și „furtul miliardului’’, deopotrivă cu alți figuranți din „lista neagră” a SFS.

Mai multe detalii accesați în nota analitică integrală: