Expert-Grup

Piața muncii: tertipuri de creșteri salariale vs. reflecții și realități demografice

Piața munciiWednesday, 9 April 20252174 views

În linii mari, piața muncii poate fi caracterizată și asociată cu mai mulți indicatori de cuantificare specifică, însă cei mai pertinenți și sociali derivabili de context sunt doi care ar prezenta un mai mare interes pentru publicul larg și anume, veniturile sau câștigurile salariale și nivelul de încadrare sau ocupare în câmpul muncii. Altfel spus, intrând în albia indicatorilor macroeconomici, cei 2 se pliază simplist pe noțiunea de salariu și șomaj, mergând mână-n mână mai pe tot setul de abordări și tente analitice ale pieței muncii. Totodată, o piață a muncii autentică își are geneza, de regulă, într-un mediu operațional în care converg cererea și oferta de muncă. Or, cea din urmă implică acel set sau masă de lucrători/angajați care sunt dispuși să lucreze, iar cererea de muncă presupune acel grup de companii, firme, întreprinderi, instituții, per se, angajatori, care la rândul își contractează/angajează lucrătorii. Respectiv, piața muncii are o mare importanță pentru societate.

Câștigul populației – generat de efectele distribuției de resurse, productivitate și venituri  

Aidoma piețelor specifice regionale, piața muncii din Republica Moldova se află într-un constant proces de dezvoltare și schimbare. Respectiv, acest proces coroborat și conectat cu întreg lanțul economic de producere, aprovizionare, prestare servicii și distribuție, elemente parte ce sunt puse-n aplicare de către subiecții pieței muncii ca atare, adică angajații. Astfel, în cei peste trei decenii de independență au fost dezvoltate și operaționalizate o serie de componente cheie și de funcționare a pieței muncii, implicit cadrul legal și instituțional al acesteia. Inclusiv, au fost elaborate și implementate mai multe strategii și politici în domeniul ocupării forței de muncă.

Totuși, multitudinea de crize și sincope economice, atât pe intern cât și influențele altora de pe extern, nu au avut cum să nu aibă consecințe și în domeniul pieței muncii autohtone, consecințe care necesită o adaptare aparte la diferitele șocuri economice, inclusiv prin ajustarea cadrului de reglementare și a politicilor de ocupare activă aferente pieței muncii. Mai mult, piața muncii din Moldova se află practic în permanență sub incidența provocărilor demografice, atât din punct de vedere a cantității, cât și a calității forței de muncă, provocări influențate și de emigrarea masivă a populației în ultimele decenii.

Volens-nolens, îmbătrânirea populației este însoțită inevitabil din perspectiva demografică și de o îmbătrânire a forței de muncă, respectiv. Îmbătrânire care are implicații și asupra evoluției speranței de viață, aflată într-o creștere modestă, comparativ cu statele UE. Totodată, rata de ocupare în Republica Moldova se află la un nivel destul de redus, având o valoare de puțin peste 40%, în comparație cu media de ocupare în UE care este în jurul valorii de cca 76%. Or, potrivit Eurostat, una din cele mai înalte rate de ocupare fiind înregistrate în Estonia, Lithuania și Cehia.

În același timp, statistica oficială indică faptul că rata șomajului înregistrează niște parametri, mai mult sau mai puțin, adecvați – aceasta situându-se în limita valorii de 4%. Grosso modo, o simplă constatare este că am avea un paradox funcțional al pieței muncii din Republica Moldova, reprezentată printr-o coabitare, aparent, stranie ar spune unii, între surplus și penurie, adică într-un nivel relativ de scăzut al ratei de ocupare și o rată a șomajului mai mult decât adecvată. Este evident, pe de o parte, că suntem într-un echilibru precar privind piața muncii, tot mai tensionată din cauza migrației, respectiv penuria forței de muncă calificate, nepotriviri între ofertă și cerere, îmbătrânire etc. Pe de altă parte, majorările de salarii din ultima perioadă în complexitatea sectoarelor economice, implicit a salariului mediu, atât în sectorul public, cât și cel privat, vin să compenseze, pe alocuri, eventualele derapaje de pe piață. Astfel, conjunctura în cauză prezumă o imperfecțiune a pieței muncii, dar și de comportamentul și cultura forței de muncă locale.

Și în alte economii emergente, în special a celor din Balcani, dar chiar și în România, există presiune de creștere a salariilor în sectoare cu penurie acută (ex. agricultură, silvicultură etc.). În ceea ce privește conjunctura pieței muncii din Republica Moldova, ar fi de semnalat anumite deficiențe ce împing salariile în sus ca tendință. Și anume, o structură duală cu sectoare unde valoarea adăugată este mai ridicată (sectorul IT, de transport, financiar etc.), respectiv fiind posibile salarii mai înalte și sectoare cu numeroase întreprinderi autohtone, unde productivitatea este mai degrabă scăzută, iar creșterea salariilor lovește entitățile unde productivitatea muncii este mică.

Pentru mai multe detalii accesați nota analitică integrală: