Economia neobservată – indicator al subdezvoltării Republicii Moldova

Ca în oricare altă economie modernă, economia neobservată este o parte componentă a economiei Republicii Moldova. Astfel, în țara noastră, ponderea economiei neobservate a fost în creștere permanentă în ultimul deceniu și a atins nivelul de 28% din PIB în 2013.

De asemenea, discrepanța fiscală - diferența dintre veniturile fiscale potențiale și cele real colectate de autoritățile responsabile a atins în 2013 valori la scară națională de circa 9% din PIB (fără sectorul ilegal). Menționăm că totuși că Inspectoratul Fiscal ar trebui să fie instituția care să efectueze astfel de estimări și să le facă publice.

Totodată, Codul Fiscal al țării care nu asigură o reglementare optimă de impozitare și raportare. De asemenea, este imperativ ca organele de drept să fie implicate în procesul de diminuare a discrepanței fiscale, din momentul în care aproape toate materialele transmise de organele fiscale către organele de drept nu au produs niciun efect. În acest context, credem că Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ar trebui să i se ofere atribuții de investigare penală a infracțiunilor fiscale. În plus, mecanismul de colaborare ar trebui să funcționeze și la nivelul Băncii Naționale a Moldovei, Ministerul Economiei și CNA etc.

Moralitatea fiscală, sau convingerea cetățeanului că taxele și impozitele plătite contribuie la dezvoltarea societății, este un alt factor evaluat în cadrul acestui studiu. Deși moralitatea fiscală este în creștere în ultimii 8 ani, totuși, în condițiile în care penalitățile acordate sunt mult mai mici decât impozitele neplătite, iar sancționarea se realizează rareori, cetățenii au toate motivele raționale să își ascundă veniturile.

Pentru inspira o moralitate fiscală și a crește încrederea în sistem a cetățeanului, Guvernul trebuie desigur, să realizeze reformele fundamentale: combaterea corupției, reformarea justiției, reforma instituțiilor publice și reforma profundă a sistemului de pensii.

O altă problemă în ecuația evaziunii fiscale în Moldova este „munca la negru” și remunerarea „în plic”, care aduce daune directe statului, estimate la circa 6,5% din PIB. Acest fenomen este perpetuat de Guvern (servicii publice prost prestate) de angajatori  (lipsa de productivitate și motivație de a efectua angajări formale) și angajați (toleranță față de acte de corupție).

Pentru a combate aceste practici, propunem următoarele recomandări: dezvoltarea infrastructurii de acceptare a cardurilor bancare, obligarea tuturor companiilor să achite salariul prin transferul bancar, re-echilibrarea contribuțiilor de asigurări sociale, prin divizarea cheltuielilor respective în mod egal între angajator și angajat, majorarea drastică și imediată a amenzilor aplicate companiilor care practică ocuparea informală, consolidarea încrederii populației în durabilitatea sistemului pensiilor, implementarea unor platforme online prin care populația poate verifica modul în care sunt cheltuiți banii publici, încurajarea activității antreprenoriale ș.a.

Acest studiu a fost elaborat de EXPERT-GRUP în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: Monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, implementat cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova, Programul Bună Guvernare. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundaţiei Soros-Moldova sau al partenerilor acesteia.