Expert-Grup a lansat o serie lunară de conferințe de presă despre starea economiei: creșterea economică, inflația și provocările energetice, în centrul primei ediții

În cadrul primei ediții, bilanțul activității Expert-Grup a cuprins publicațiile și analizele recente, activitățile de dialog și proiectele în derulare. Au fost prezentate Enciclopedia socio-economică a Moldovei, o lucrare de referință care reconstituie istoria economică a țării prin 35 de evenimente definitorii, câte unul pentru fiecare an de independență (1991–2026), realizată în colaborare cu Fundația Friedrich Ebert Moldova, și actualizarea din septembrie a Termometrului Economic al Moldovei. 

De asemenea, au fost trecute în revistă ședința din 10 septembrie a Grupului de lucru nr. 6 „Dezvoltarea pieței muncii” al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, facilitată de Expert-Grup, precum și inițiativele de dezvoltare locală prin piața de capital — emisiunile de obligațiuni municipale Ungheni și Leova și a treia emisiune a Primăriei Ceadîr-Lunga, care au fost subscrise cu succes integral. Bilanțul a inclus și modulul „Protecția consumatorului” al platformei eDemocrație, lansat în regim pilot,  la 10 august.

Termometrul Economic al Moldovei

Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup, a prezentat Termometrul Economic al Moldovei, un indicator compozit lunar din șase componente cu ponderi egale: producția industrială, comerțul cu amănuntul, exporturile, masa monetară M3 în termeni reali, rata creditelor neperformante și diferența dintre randamentul valorilor mobiliare de stat la 364 de zile și rata de bază. Indicatorul se exprimă în abateri standard (σ) față de media istorică și clasifică economia în trei regimuri — creștere, stagnare, declin. 

Conform ultimei actualizări a indicatorului, economia Moldovei rămâne în faza de creștere, însă o creștere slabă, la limită cu faza de stagnare. Creșterea din iulie, în termeni reali, deși anemică, este susținută de comerțul intern (+9,0), producția industrială (+7,1%) și masa monetară M3 (+6,6%). Exporturile de bunuri au încetinit însă brusc, la +5,2% față de anul precedent (în USD), de la +18,7% în iunie, în bună parte din cauza bazei de comparație ridicate din iulie 2025. O dinamică negativă s-a observat în cazul ratei creditelor neperformante, care s-a menținut la 5,23% în iulie și a urcat la 5,51% în august; spreadul dintre randamentul VMS la 364 de zile (circa 10,1%) și rata de bază s-a lărgit la 3,1 puncte procentuale în iulie și s-a comprimat la 2,6 puncte procentuale în august, după majorarea ratei de bază la 7,5%. Înăsprirea monetară s-a accelerat apoi: la 17 septembrie BNM a majorat rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, la 9,0%, în condițiile în care inflația anuală a urcat la 6,96% în august, peste limita superioară a intervalului-țintă. 

„Economia a intrat în a doua jumătate a anului cu un impuls mai slab decât în primăvară. Industria, comerțul și exporturile susțin creșterea, dar serviciile, construcțiile și costul mai ridicat al banilor o frânează. Fără o accelerare vizibilă în toamnă, 2026 se va încheia cu o creștere de 1–2%, sub potențialul economiei” – Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup.

Mai multe detalii despre Termometrul Economic al Moldovei gășiți aici.

Evenimentele economice ale lunii

Analizele experților au vizat dinamica creșterii PIB — Marina Soloviova, directoare program „Politici economice; înăsprirea politicii monetare: inflația și majorarea ratei de bază — Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup; politica bugetar-fiscală pentru 2027 — Stas Madan, director program  „Mediul de afaceri și IMM”; „Moldova Project”, noua structură pentru proiectele strategice de infrastructură — Vitalie Rapcea, director program „Infrastructură economică și de mediu”. 

„În trimestrul II 2026, stagnarea economică înregistrată în primul trimestru a continuat, creșterea reală a PIB-ului fiind sub 1%. Chiar și această creștere slabă s-a datorat nu atât valorii adăugate brute, cât impozitelor nete pe produse. Situația pe ramuri a fost diferită: ramurile care au fost în ascensiune au contribuit cu 2 puncte procentuale la creșterea economică totală, cea mai mare contribuție a venit de la industria prelucrătoare. Dar această creștere a fost nivelată de scăderi în alte ramuri, cea mai mare contribuție negativă venind de la informații și comunicații. Informațiile și comunicațiile sunt în declin deja de două trimestre consecutive. Pe de altă parte, s-au majorat investițiile în mașini și utilaje cu 13% în termeni reali, ceea ce va conduce la creștere economică viitoare. A crescut cu 1% în termeni reali și consumul final al gospodăriilor casnice, în particular datorită majorării reale a salariului mediu cu 2%.”, Marina Soloviova, directoarea programului „Politici economice”, Expert-Grup

„La o inflație de circa 7% la moment, care riscă să urce la 9-10% în viitorul apropiat, majorarea ratei de bază este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare. Tradițional, va avea de suferit în primul rând bugetul de stat, care se împrumută la greu de la bănci pentru a-și finanța deficitul bugetar în creștere, din cauza creșterii costurilor de finanțare, dar și cei care au contractat credite sau care intenționează să o facă, deși impactul asupra pieței de credite ar trebui să fie mai slab deoarece băncile sunt departe de a se confrunta cu insuficiența de lichidități (chiar, din contra). Deci, problema nu este la banca centrală, ci în expunerea economiei naționale la fenomene inflaționiste, cuplate cu un deficit bugetar riscant de mare și dezechilibre majore în balanța de plăți care ne face extrem de expuși șocurilor inflaționiste din afară.”, Adrian Lupușor, director executiv, Expert-Grup

„Proiectul politicii fiscale pentru 2027 este, probabil, cel mai dezbătut document fiscal din istoria Republicii Moldova, iar asta este un lucru bun. Pornit ca o reformă de amploare pentru consolidarea finanțelor publice, proiectul a devenit, după reacția societății și schimbarea Guvernului, unul mai consensual și de compromis. Întrebarea-cheie care rămâne este dacă va reuși să atenueze deficitul bugetar? Doar reforma salarizării din sectorul public va costa în plus peste 5 miliarde de lei anul viitor, iar Guvernul mizează pe venituri suplimentare de circa 5,1 miliarde lei din măsurile fiscale. Principiul e corect, deoarece creșterile salariale trebuie acoperite din impozite, nu din datorii. Problema însă este că salariile cresc pentru totdeauna, pe când unele venituri sunt temporare, precum taxa de solidaritate pentru sectorul financiar, aplicată doar în 2027, sau nerealiste, precum cele 500 de milioane din taxa pe jocurile de noroc. Nici accizele mai mari nu garantează încasări proporționale, pentru că oamenii își pot reduce consumul, iar contrabanda poate crește.”, Stas Madan, director program „Mediu de afaceri și IMM”, Expert-Grup

„Tempoul lent de implementare a proiectelor de investiții capitale,fie că este vorba despre construcția unui penitenciar sau spital nou, a unui sistem de irigare, drum sau reabilitarea căilor ferate, reprezintă o problemă reală. Fără a prezenta, mai întâi, o analiză a cauzelor care determină aceste întârzieri cornice, Guvernul vine cu soluția. Aceasta constă în crearea IP Oficiul pentru Implementarea Proiectelor Strategice de Infrastructură Națională, prin fuzionarea a doar 3 dintre cele 12 unități de implementare a proiectelor cu finanțare externă, cu responsabilități cumulate de înaintare a propunerilor de proiect, pregătire, licitare și implementare a proiectelor, realizate cu un efectiv de numai 26 de persoane și cu o guvernanță chiar mai slabă decât cea a unităților absorbite (director numit prin concurs la unitatea de implementare din domeniul sănătății, față de numirea fără concurs la IP OIPSIN; consiliu care se întrunește trimestrial la UCIMP și OGPAE, față de semestrial la IP OIPSIN etc). În consecință, în locul unui tempou accelerat de implementare a proiectelor investiționale, avem șansa să ne împotmolim în birocrația modificării acordurilor internaționale de finanțare, fără a aduce valoare nici în amonte, la pregătirea proiectelor, nici în aval, la implementarea acestora. Înainte de orice reformă a unităților de implementare, recomandăm Guvernului să pornească de la cartografierea constrângerilor care blochează proiectele strategice și eliminarea lor țintită, să consolideze un pipeline național de proiecte investiționale, să facă publică, sistematic, implementarea acestora pe portalul project.gov.md și să valorifice schimbul de bune practici între unitățile din același sector – precum drumurile și calea ferată, care lucrează după reguli similare FIDIC, BERD și BEI –, inclusiv prin evaluarea opțiunii de comasare a lor”, Vitalie Rapcea, director program „Infrastructură economică și de mediu”, Expert-Grup

Următoarea conferință de presă: va fi stabilită pentru ultima săptămână din octombrie, 2026.

Înregistrarea integrală: