Expert-Grup

Publicitatea înșelătoare și comparativă: riscuri pentru consumatori și căi de protecție a drepturilor acestora

AlteleВторник, 21 апреля 2026 г.780 просмотров

Publicitatea este un instrument puternic de promovare, capabil să atragă atenția publicului și să crească vânzările. Uneori, însă, în încercarea de a se remarca, unele companii depășesc limitele admisibile și își înșeală clienții. În această notă explicăm cum anume legislația Republicii Moldova îi protejează pe consumatori, ca ei să poată obține informații veridice despre produse și servicii, pentru a putea lua decizii informate, și cum consumatorii se pot proteja pe ei înșiși.

Ce reprezintă publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă

Legea 62/2022 cu privire la publicitate definește publicitatea înșelătoare astfel: publicitatea care poate induce în eroare consumatorul şi care, datorită caracterului înşelător, poate afecta comportamentul economic al consumatorului sau care, din acest motiv poate prejudicia un concurent al comerciantului. Cu alte cuvinte, publicitatea înșelătoare îl face pe consumator să cumpere bunul sau serviciul promovat de comerciant, oferind despre el informații care nu corespund realității sau omițând informații esențiale pentru luarea unei decizii corecte. Publicitatea înșelătoare poate conţine date ce nu corespund realităţii în ceea ce priveşte următoarele aspecte:

  • Caracteristicile bunului sau ale serviciului: compoziția, metoda de producere sau de prestare, data producerii sau a prestării, destinația, cantitatea, parametrii tehnico-funcționali, durata de funcționare sau termenul de valabilitate/garanție, originea geografică, rezultatele așteptate ca urmare a utilizării etc.;
  • Prețul sau modul de calcul al prețului bunului sau serviciului: mărimea prețului, existența și mărimea reducerilor, dobândirea unor drepturi sau avantaje în cazul procurării, timpul şi locul de vânzare sau prestare, condițiile de livrare, preschimbarea, restituirea, reparaţia sau deservirea etc.;
  • Informația despre furnizorul de publicitate: identitatea lui, calificările, deținerea actelor necesare pentru fabricarea bunului sau prestarea serviciului, volumul producerii/vânzării bunului sau prestării serviciului, aprecierea cu medalii, diplome şi alte distincții etc.;
  • Normele de desfășurare a concursului, a jocului ori a unei activități similare: numărul sau valoarea premiilor, modul și termenul de primire a premiilor; termenele de primire a cererilor de participare;
  • Alte informații care nu corespund realității.

Se consideră publicitate înșelătoare și publicitatea comercială difuzată de mass media, fără precizarea clară „Publicitate comercială”, „Publicitate”, semnul „P” sau o altă formă de identificare. Este interzisă și publicitatea care utilizează neautorizat simbolica de stat a Republicii Moldova sau a altor state (steaguri, steme, imnuri etc.), creând o impresie falsă de asociere cu organele de stat.

Prin publicitate comparativă se înțelege publicitatea care menționează direct sau indirect un concurent al comerciantului ori un produs oferit de un concurent. Publicitatea comparativă, în general nu este interzisă, iar comercianții au dreptul să  compare produsele și serviciile proprii cu cele ale concurenților. Cu toate acestea, statul stabilește anumite reguli pentru asemenea comparații. Astfel, publicitatea comparativă este permisă în cazul în care întrunește următoarele condiții: nu este o publicitate înșelătoare; compară bunuri sau servicii care sunt destinate acelorași scopuri; compară în mod obiectiv caracteristicile esențiale, relevante și verificabile ale bunurilor sau serviciilor, inclusiv prețul; nu discreditează sau nu denigrează mărci, denumiri comerciale, bunurile, serviciile, activitățile sau situația unui concurent; nu profită în mod neloial de reputația unei mărci sau a unei denumiri comerciale a unui concurent; nu prezintă bunurile sau serviciile ca imitații ori reproduceri ale bunurilor sau serviciilor unui concurent; nu creează confuzie între comercianți, mărci, denumiri comerciale, alte semne distinctive, între bunurile sau serviciile comerciantului și cele ale unui concurent.

În practică, aceasta înseamnă, cel mai adesea, că în publicitate nu se admite declararea superiorității unui produs sau serviciu („cel mai bun”, „primul”, „numărul unu”), fără ca această afirmație să fie susținută de dovezi, deoarece acest lucru echivalează cu publicitate înșelătoare.

Un loc aparte în legislația Republicii Moldova este prevăzut pentru publicitatea la medicamente, reglementată prin Legea nr. 153/2025 cu privire la medicamente. Conform acestei legi, se interzice publicitatea produselor care sunt prezentate ca având proprietăți pentru tratarea sau prevenirea unei boli, dacă aceste produse nu reprezintă medicamente. De asemenea, se interzice publicitatea la medicamente pentru care nu a fost acordată o autorizație de punere pe piață. Publicitatea trebuie să includă: denumirea medicamentului, precum și denumirea comună internațională; informațiile necesare pentru utilizarea corectă a medicamentului; invitația explicită de a citi cu atenție instrucțiunile din prospect. Totodată, publicitatea pentru un medicament destinată publicului larg nu trebuie să conțină niciun material care: să dea impresia că o consultație medicală sau o intervenție chirurgicală nu sunt necesare; să sugereze că efectele administrării medicamentului sunt garantate și nu sunt însoțite de reacții adverse; să facă referire la o recomandare a oamenilor de știință, a medicilor etc. care ar putea încuraja consumul de medicamente; ar putea să conducă la un autodiagnostic eronat ș. a.

Există și prevederi separate pentru publicitatea la servicii financiare, servicii de asigurare, servicii de investiţii şi pentru valorile mobiliare. Conform Legii 62/2022 cu privire la publicitate, se interzice difuzarea publicității pentru astfel de servicii, al cărei conținut: include afirmații despre mărimile presupuse ale venitului din valorile mobiliare şi pronosticul creşterii cursului lor; garantează mărimea dividendelor; prezintă garanţii, promisiuni sau presupuneri cu privire la viitoarea eficienţă (rentabilitate) a activităţii. Aceste lucruri sunt interzise pentru că orice investiție reprezintă un risc, iar consumatorului nu ar trebui să i se creeze impresia că veniturile din investiții sunt garantate.

Află mai multe informații utile - descarcă nota integrală elaborată în cadrul Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: „Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!”:

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în calitate de lider de consorțiu, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova.