Expert-Grup

Contractele negociate în afara spațiilor comerciale

AlteleВторник, 18 ноября 2025 г.1309 просмотров

În viața de zi cu zi, consumatorul contemporan încheie permanent contracte juridice civile, chiar dacă nu conștientizează întotdeauna acest fapt. Cumpărarea unei haine din magazin, achitarea unei comenzi online, semnarea unui abonament la sala de sport sau comanda livrării unei pizze la domiciliu – toate acestea sunt, în esență, contracte care generează obligații civile.

În mod special, există anumite situații în care consumatorii sunt abordați de comercianți în afara spațiilor comerciale (magazine), adesea în mod neașteptat. Datorită pregătirii și puterii de convingere avansate a comerciantului (profesionistului), consumatorii pot fi determinați să încheie contracte pripite, analizate superficial și, poate chiar, neavantajoase pentru consumatori (preț mai mare, taxe nejustificate, calitatea precară a produsului). Din acest considerent, contractele încheiate în afara spațiilor comerciale, după abordarea directă și neașteptată a consumatorului de către vânzător, sunt percepute drept fiind mai riscante decât celelalte tipuri de contracte și sunt guvernate de reguli specifice pentru a preveni eventualele abuzuri și a proteja consumatorii. Această notă explică ce sunt contractele negociate în afara spațiului comercial, cum diferă ele de alte forme de contracte și ce drepturi și riscuri implică acestea pentru consumatori.

Noțiune și elementele definitorii ale contractului negociat în afara spațiilor comerciale

De regulă, un contract negociat în afara spațiului comercial este acordul încheiat dintre un comerciant (profesionist) și un consumator, prin prezența fizică a ambelor părți,  dar într-o locație care nu reprezintă sediul obișnuit sau permanent al comerciantului. Codul civil al Republicii Moldova stabilește,  prin Articolul 1013, că un contract negociat în afara spațiilor comerciale îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:

a. Contractul a fost încheiat în urma unei interacțiuni fizice concomitente între profesionist și consumator, într-un loc care nu este spațiul comercial al profesionistului.
b. Consumatorul a primit oferta de contractare în alt loc decât spațiul comercial al profesionistului, în urma unei interacțiuni fizice simultane, iar aceasta a fost acceptată în scurt timp (atenție! Nu este contract negociat în afara spațiilor comerciale acordul încheiat după ce consumatorul a avut timp suficient pentru a analiza și compara oferta primită în afara spațiului comercial).
c. Consumatorul a fost abordat în mod fizic direct, personal și individual de către profesionist, într-un loc care nu este spațiul comercial al acestuia, chiar dacă în scurt timp contractul a fost încheiat în spațiul comercial al profesionistului sau prin utilizarea mijloacelor de comunicare la distanță. Acesta regulă nu se aplică cazurilor când consumatorului i-a fost distribuită o simplă informație promoțională (pliant) în aproprierea spațiului comercial.
d. Contractul a fost încheiat în cadrul unei deplasări organizate a profesionistului pentru a promova și a vinde bunurile sau serviciile sale.

Din definiția oferită de lege, deducem că, contractele negociate în afara spațiilor comerciale au anumite caracteristici care pot pune consumatorii într-o poziție vulnerabilă, iar elementele lor definitorii sunt:

  • Interacțiune fizică directă. Contractul pornește de la o întâlnire față în față între comerciant și consumator, nu prin intermediul tehnologiilor digitale. Este vorba despre o discuție reală, în care comerciantul prezintă produsul sau serviciul, iar consumatorul ascultă și ia o decizie.
  • În afara spațiului comercial. Interacțiune fizică nu are loc într-un magazin, showroom sau alt spațiu destinat vânzărilor. Discuția se desfășoară într-un loc neobișnuit comerțului – acasă la consumator, la locul de muncă, pe stradă, într-un parc sau în alt spațiu public.
  • Abordarea directă și neașteptată a consumatorului. De regulă, comerciantul este cel care face primul pas. Se apropie de consumator în mod direct sau formulează o ofertă publică de vânzare într-un loc neobișnuit comerțului. De multe ori, consumatorul este luat prin surprindere, mai ales dacă se află într-un loc sau într-o situație în care nu se așteaptă să i se vândă ceva.
  • Elementul de surpriză și riscul de manipulare. Tocmai pentru că totul se întâmplă pe neașteptate și deseori rapid, consumatorul poate fi influențat ușor. Nu are timp să compare oferte, să analizeze condițiile sau să verifice bine calitatea. Asta creează un risc real de a fi convins să procure ceva ce ar putea fi în detrimentul său.

Pentru simplificare, reținem că, contractul negociat în afara spațiului comercial este atunci când se păstrează elementul surpriză pentru consumator. Adică, acesta a fost abordat de comerciant într-un loc sau situație în care nu se aștepta să fie abordat, iar datorită convingerii și tacticilor aplicate, a fost convins în timp relativ scurt să procure un bun sau serviciu.

Cu alte cuvinte, dacă un agent de vânzări vine la domiciliul unui consumator, la locul de muncă sau îl abordează direct în stradă și îi propune procurarea unui set de veselă pentru bucătărie, iar după o discuție scurtă consumatorul procură acel produs – suntem în fața unui caz clasic de „contract negociat în afara spațiului comercial”. În schimb, dacă acest consumator își ia o zi pentru studierea ofertei, iar ulterior vine la sediul comerciantului și cumpără acel set de veselă, atunci nu este vorba despre un contract negociat în afara spațiului comercial.

Descarcă nota integrală elaborată în cadrul Campaniei Naționale de Informare a Consumatorilor: „Drepturile consumatorilor sunt drepturile mele!” și află mai multe informații utile:
   

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea cadrului de protecție a consumatorului în Republica Moldova”, implementat de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în calitate de lider de consorțiu, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova.