Uniunea Europeană – cel mai de consistență susținător politic, economic, financiar și comercial al Republicii Moldova

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova datează de peste 30 de ani, dar cu o amploare și intensitate în desfășurare în ultima decadă. Per se, acestea au fost stimulate în cea mai mare parte și de ambițiosul Acord de Asociere UE-Moldova, acord ce a fost semnat încă în iunie 2014, și culminate în 2022 când Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Republicii Moldova, acordându-i acesteia statutul de țară candidată la aderare în UE. Iar și mai nou, în 2024, atunci când Comisiei Europene și Moldovei li s-a delegat demararea negocierilor de aderare, via acelui screening legislativ, de conformitate și convergență, generându-se o nouă etapă strategică în relațiile UE-Republica Moldova.

Parte a Acordului, implicit în ceea ce privește comerțul, este și acea Zonă de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC sau DCFTA), care presupune să faciliteze exporturile și importurile din Moldova în raport cu UE, prin reducerea sau abolirea treptată a tarifelor, generând ca procedurile și formalitățile vamale să fie mai eficiente și efective în timp. În plus, acordul DCFTA are menirea să ușureze și mai mult comerțul prin apropierea treptată și plenară a legislației, normelor și procedurilor moldovenești, inclusiv a standardelor, de cele conforme ale UE.

Pe lângă multitudinea de capitole, parte a Acordului de Asociere, precum statul de drept, buna guvernanță, cooperarea și bunele relații de vecinătate, relațiile economice și comerciale, de securitate și apărare etc., la care se mai adaugă tot felul de anexe și protocoale, beneficiarii finali în implementarea acordului și componentelor parte sunt cetățenii, în special ai Republicii Moldova.

Astfel, pentru reliefarea unor cifre sugestive de suport a UE pentru Republica Moldova, implicit în valoare monetară și număr de populație, am coroborat 3 elemente primare cu efect cumulativ de-a lungul anilor în relația de integrare europeană și anume: ① liberalizarea regimului de vize cu UE pentru cetățenii moldoveni (aprilie 2014), ② aplicarea și operaționalizarea DCFTA (septembrie 2014) și ③ suportul financiar al UE pentru Republic Moldova, implicit pe diversitatea de proiecte și programe.

Volumul și amploarea suportului UE, implicit financiar, pentru Republica Moldova a prins dinamici consistente din anul 2014, atunci când la sfârșit de aprilie CE a oferit țării regim liberalizat de vizepe un termen de ședere de până la 90 de zile în țările UE. De pildă, acest regim de călătorie fără vize în UE pentru Moldova a avut și are multiple beneficii pentru cetățenii moldoveni, de la abolirea cozilor interminabile de pe lângă misiunile diplomatice, eliminarea cheltuielilor de perfectare acte și vize, până la câștiguri financiare din activități și munci sezoniere de scurtă durată în care sunt implicați aceștia.

Bunăoară, potrivit datelor Poliției de Frontieră fluxul cetățenilor moldoveni de la introducerea regimului liberalizat de vize, adică numărul de traversări ale frontierei de stat pe sens de ieșire/intrare, s-ar apropia la o număr de cca 105 milioane la final de iunie 2025. Nu este exclus ca această valoare să fie și mai mare, inclusiv pe faptul că mulți cetățeni moldoveni ar deține dublă cetățenie, însă traversările înregistrate sunt doar pentru persoanele autentificate cu documente de călătorie moldovenești. Spre exemplu, aceleași date indică pentru anul 2013 cca 9,8 milioane traversări ale cetățenilor moldoveni, iar pentru 2016 această valoare este de peste 11,7 milioane traversări. Totodată, poate fi ușor observată perioada pandemică, adică anii 2020-2021 când fluxul frontalier a scăzut vizibil.

Pentru mai multe detalii accesați nota analitică integrală: