Raportul de Stare a Țării 2025

Stagnarea economică continuă, iar modelul de creștere economică și-a epuizat potențialul

Situația economică precară din ultimii ani a perpetuat și în 2024-2025, recuperarea anticipată transformându-se în recesiune. Pentru anul 2024 s-au materializat scenariile pesimiste cu privire la producția agricolă, unde valoarea adăugată brută a scăzut cu tocmai 19%, dar și cele referitoare la industria prelucrătoare, care a stagnat (+0,1%). Acest fapt a afectat, la rândul său, evoluția exporturilor de bunuri (-13%). Per ansamblu economia a stagnat în 2024, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,1%, chiar dacă s-a anticipat o recuperare modestă de circa 2% după stagnarea din 2023 și recesiunea profundă din 2022. Mai mult, pe parcursul trimestrelor 3 și 4 din anul 2024 și a trimestrului 1 din 2025, PIB-ul chiar s-a redus, marcând oficial intrarea în recesiune tehnică. Chiar dacă am exclude sectorul agricol, care a fost afectat de secetă, în 2024 economia ar fi crescut cu doar 1,4%, fiind mult sub așteptările unei recuperări după evoluțiile modeste din ultimii doi ani. Singurele evoluții cu adevărat pozitive au fost majorarea consumului populației, dar și creșterea activității investiționale. Totuși, acestea au fost insuficiente, iar creșterea consumului, pe fundalul stagnării din sectorul industrial, a condus la alimentarea importurilor și la deteriorarea și mai mare a balanței comerciale: de facto, la fiecare euro de bunuri exportate revin trei euro de bunuri importate (situația este inversă în cazul comerțului cu servicii, unde exporturile depășesc de două ori importurile).

Dinamica economică modestă din ultimii ani indică asupra epuizării surselor de creștere economică și a erodării continue a potențialului economic. Aceasta se înscrie în tendința, observată de mai mulți ani, de încetinire a creșterii potențiale a economiei moldovenești (chiar și până la pandemia de Covid-19 din 2020 sau până la invazia Rusiei asupra Ucrainei din 2022). Cauza fundamentală ține de perpetuarea modelului de competitivitate economică bazat pe costuri (în principal, costul redus al forței de muncă), care la rândul său a condus la perpetuarea unei economii cu valoare adăugată scăzută și cu un nivel infim al complexității tehnologice. Respectiv, programele și politicile statului trebuie să prioritizeze în mod activ atragerea de investiții în activități economice care generează valoare adăugată sporită: procesarea materiei prime locale, crearea și promovarea brandurilor locale, automatizarea și tehnologizarea proceselor de producție în toate sectoarele economiei naționale.

Dinamica economică modestă implică și costuri sociale importante

În prima jumătate a anului 2025, pe fundalul intensificării presiunilor inflaționiste și al unei dinamici economice anemice, ritmul de creștere a salariilor reale a încetinit, pensiile reale au stagnat, iar fluxurile de remiteri s-au contractat. Chiar dacă salariile nominale s-au majorat cu circa 10% față de 2024, creșterea lor în termeni reali a fost modestă (sub 2%). Pensia medie reală (de vârstă, dizabilitate etc.) a înregistrat reculuri succesive - -0,6% în T1:2025 și -0,3% în T2:2025 -, raportat la perioadele similare din anul precedent, deși suma nominală a pensiei medii a fost în creștere cu circa 8%. Remiterile au continuat traiectoria descendentă în termeni atât nominali (-3% în sem. I 2025 față de sem. I 2024), cât și reali (-9% în T1:2025 și -11% în T2:2025). Rata de ocupare a populației cu vârsta de 20-64 de ani a scăzut în T2:2025 cu 3,1 puncte procentuale față de T2:2024. În special, a scăzut numărul persoanelor ocupate în administrația publică, învățământ, sănătate și asistență socială, agricultură, industrie și construcții. În același timp, a crescut numărul persoanelor ocupate în transporturi și depozitare, în informații și comunicații. În total, populația ocupată s-a diminuat cu 73,300 de persoane față de T2:2024, și aceasta nu din cauza șomajului, ci ca urmare a inactivității. Principala cauză a creșterii inactivității a fost majorarea numărului de persoane care au un loc de muncă peste hotare sau care intenționează să plece la lucru peste hotare, alături de creșterea numărului de pensionari și a numărului de elevi și studenți. În planul politicilor publice, pentru a încuraja creșterea veniturilor salariale și formalizarea muncii sub-declarate, se recomandă instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, precum și majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut.

Dinamica modestă a veniturilor reale ale populației, manifestată într-un context de stagflație, a determinat majorarea indicatorilor sărăciei monetare. Astfel, în 2024, rata sărăciei absolute a urcat cu două puncte procentuale față de 2023 și a constituit 33,6%. Categoriile cele mai expuse acestui fenomen au fost gospodăriile cu trei sau mai mulți copii, persoanele cu dizabilități și persoanele cu studii medii generale și secundare profesionale. În pofida erodării veniturilor, în prima jumătate a anului 2025 consumul final al gospodăriilor casnice a consemnat o expansiune notabilă (+4,2% în termeni reali), asociată cu majorarea semnificativă a volumului de credite noi acordate persoanelor fizice (+53% în sem. I 2025 comparativ cu sem. I 2024). Boomul creditării persoanelor fizice, disociat de dinamica veniturilor, poate să alimenteze vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor în eventualitatea destabilizării situației pe piața capitalului sau a muncii. În ciuda creșterii volumelor creditelor ipotecare acordate, problema accesului la locuințe s-a acutizat ca urmare a ofertei rigide pe piața imobiliară. Soluționarea problemei accesului la locuințe reclamă politici orientate prioritar spre latura ofertei, nu exclusiv spre susținerea cererii. Acest lucru implică reducerea barierelor administrative, investiții în infrastructura comunală, precum și investiții în construcția locuințelor sociale. Pentru combaterea sărăciei accentuate printre persoanele cu dizabilități, se recomandă majorarea pensiilor de dizabilitate cu cel puțin 15%, până la alinierea acestora cu nivelul minimului de existență, estimat la 3.050 lei în primul semestru al anului 2025.

Totuși, se prefigurează unele tendințe pozitive pentru 2025-2026

Antreprenoriatul accelerează, agricultura are rezultate mixte, dar e în revenire, industria revine pe plus după minime istorice, iar serviciile rămân un motor al creșterii. Numărul de întreprinderi din statistica antreprenoriatului a ajuns la 68,7 mii (+7,8% f-a-p), iar în ianuarie-iulie 2025 s-au înregistrat cu 15,8% mai multe firme noi (5,9 mii), pe fondul unei încrederi mai mari a mediului de afaceri. În agricultură, după o scădere de 14,6% în 2024 f-a-p, pentru 2025 se estimează un avans de 5-10% f-a-p, cu randamente mai bune la porumb și floarea-soarelui și recoltă foarte bună la struguri, dar scăderi la grâu, mere și prune. După trei ani de scăderi consecutive, ponderea industriei în PIB a atins minime istorice (9,7%). Pentru anul 2025 este de așteptat ca industria să reia trendul pozitiv, în special din contul revenirii industriei alimentare și a sectoarelor asociate construcțiilor (construcții metalice, metalurgie, mobilă), dar și al bazei de comparație joase. Serviciile rămân o sursă de creștere economică, în special din contul HoReCa, construcții și IT.

Sectorul real este accelerat preponderent de investițiile private locale, în timp ce sectorul financiar dă semne de îmbunătățire a intermedierii financiare. Dinamica investițiilor este determinată mai ales de capitalul privat autohton (pe fondul costurilor de finanțare în scădere și al plasamentelor în terenuri ce ar trebui să genereze proiecte rezidențiale, logistice/industriale și regenerabile), în timp ce capitalul străin și mixt rămâne mai inert pe fondul riscurilor de securitate legate de războiul din Ucraina. În sistemul bancar, fondurile proprii sunt la 25,1% (peste minimul legal de 10%), iar raportul Credite/Depozite a evoluat de la 0,56 în anul 2023 la 0,72 în iulie 2025, cu expansiune mai ales în creditarea populației, cu o creștere de la 8,7%, raportată la PIB, la începutul anului 2024 până la 12,6% în iulie 2025. În același timp, reformele de infrastructură financiară recente - cu SEPA, operațional din octombrie 2025 și cu MIA Business, deja folosită de peste 3000 de companii în plăți P2B, alături de noua strategie a pieței de capital 2025-2030 - extind potențialul de creștere a incluziunii financiare în rândul populației și a accesului la capital în rândul firmelor.

Mediul de afaceri are nevoie de stabilitate regulatoare, consultare timpurie pe acquis-ul european și instrumente țintite, iar prioritatea-cheie este valorificarea Planului de creștere pentru Moldova, lansat de UE. Planul implică nevoia de guvernanță, coordonare interinstituțională și selecție transparentă a proiectelor pentru a maximiza impactul și a evita clientelismul. În paralel, consultarea constantă a firmelor la transpunerea acquis-ului este esențială, în condițiile în care costurile de conformare afectează disproporționat IMM-urile - aceste costuri însă pot fi atenuate prin suport din fonduri de preaderare și prin comunicarea anticipativă a schimbărilor.

Calitatea guvernanței rămâne o problemă acută, dar și o barieră în calea integrării europene

Deși Republica Moldova avansează pe dimensiunea transparenței decizionale și alinierii la standardele europene, procesul de guvernare rămâne afectat de carențe structurale și instituționale. Participarea reală a părților interesate este adesea limitată, rezultatele consultărilor nu sunt integral valorificate, iar în Parlament persistă un dezechilibru între inițiativele majorității și cele ale opoziției. Integrarea europeană continuă să fie principalul catalizator al reformelor, însă, pentru a asigura credibilitatea și sustenabilitatea procesului, este necesară accelerarea reformelor în administrația publică, consolidarea disciplinei bugetare și profesionalizarea serviciului public pe baze meritocratice.

Republica Moldova înregistrează progrese vizibile în consolidarea integrității sistemului judiciar și în cooperarea internațională împotriva crimei organizate, însă rămâne vulnerabilă în fața coruperii electorale și a campaniilor de dezinformare. Evaluările externe ale judecătorilor și procurorilor au expus amploarea problemelor structurale din justiție, iar dificultățile de funcționare a instanțelor supreme afectează stabilitatea sistemului. În paralel, coruperea votului și finanțarea ilegală a partidelor subminează încrederea în democrație, iar dezinformarea orchestrată, inclusiv din exterior, amplifică polarizarea socială și riscurile electorale. Cazuri precum arestul Evgheniei Guțul sau extrădarea lui Vladimir Plahotniuc transmit un semnal puternic de voință politică și judiciară pentru combaterea corupției și a influențelor externe, însă impactul rămâne limitat fără mecanisme eficiente de recuperare a activelor și fără instituții electorale și mediatice mai reziliente.

Această publicație a fost realizată de către Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES).Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorilor și nu reprezintă în mod neapărat opinia FES. „Expert-Grup” nu își asumă luări de atitudine colective. Comercializarea publicațiilor FES nu este permisă decât cu aprobarea în scris a Friedrich-Ebert-Stiftung.