Raportul de monitorizare independentă nr. 1: Evaluarea progresului Republicii Moldova privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană

Cele mai impotante progrese au fost înregistrate pe dimensiunea „Securitate”, pe când cele mai slabe – pe dimensiunea „Libertatea de exprimare”. Această situație a reflectat starea de lucruri din ultima perioadă pe plan intern, autoritățile acordând prioritate necesității de consolidare a rezilienței interne în contextul amenințărilor externe asociate cu agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, dar și agresiunea hibridă a Rusiei în Republica Moldova. În același timp, mai multe probleme din domeniul presei s-au perpetuat: nivel scăzut de protejare a activității jurnalistice în fața atacurilor, nivel scăzut de transparență a proprietății și beneficiarilor efectivi din domeniul presei și asigurarea echității jurnalistice, precum și multitudinea de abateri crase de la prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.

Principalele concluzii aferente capitolelor monitorizate sunt următoarele:

Democrație

• La 4 octombrie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în două lecturi, proiectul de lege nr. 280/2023 pentru modificarea Codului Electoral al Republicii Moldova. Printre principalele prevederi ale proiectului de lege, se număra interzicerea dreptului de a fi ales al persoanelor care sunt bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curtea Constituțională ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic. La 26 martie 2024, Curtea a adoptat o Hotărâre prin care a declarat drept neconstituțională legea nr. 280 din 4 octombrie 2023. Printre motivele invocate de către Curte, se numără faptul că „se instituie o măsură disproporționată scopului legitim urmărit”, nefiind asigurate „suficiente garanții apte să asigure o luptă împotriva arbitrariului”. În perioada următoare, autoritățile trebuie să asigure amendarea de către Parlament a art. 16, alin. (2) lit. f), prin transpunerea integrală a recomandărilor Comisiei de la Veneția/ODIHR.

• În perioada 2023 - 2024, a fost consolidată structura Aparatului CEC prin suplimentarea numărului unităților de personal de la 53 la 63 de angajați. Totodată, a fost demarat procesul de selectare prin concurs și numire în funcție a președinților cu statut permanent a consiliilor electorale de circumscripție de nivelul al doilea. În a doua jumătate a anului 2023, a fost finalizată procedura de angajare a 34 de candidați, ce au promovat concursul pentru funcția de președinte ale acestor consilii. Una din principalele constrângeri este modificarea frecventă a componenței organelor electorale inferioare. În contextul scrutinelor electorale din următorii ani, este prioritară consolidarea resurselor umane, tehnice și financiare ale CEC pe dimensiunea IT, dar și suplimentarea eforturilor pentru asigurarea securității cibernetice și supravegherea finanțării partidelor politice și campaniilor electorale.

• La începutul anului 2023, în contextul intrării în vigoare a prevederilor noului Cod Electoral, au fost operate o serie de modificări legate de finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Totodată, au fost consolidate capacitățile instituționale ale CEC prin crearea, în cadrul instituției, a Direcției supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniei electorale, dar și suplimentarea numărului funcționarilor electorali responsabili de monitorizarea și evaluarea finanțării partidelor politice, în special la nivel local. Verificarea și sancționarea practicilor ilegale de colectare a donațiilor financiare din partea donatorilor fictivi rămâne una din provocările actuale pentru autoritățile electorale. Sub acest aspect, este necesară fortificarea capacităților și angrenarea deplină a funcționarilor electorali la nivel local în procesul de colectare a datelor, monitorizare, verificare și evaluare a finanțării partidelor politice și campaniilor electorale.

Reforma administrației publice

• Privind Strategia de reformă a administrației publice, principala realizare constă în adoptarea cadrului normativ pentru amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale și demararea etapelor preliminare acestui proces. Cea mai mare provocare rămâne lipsa stimulentelor substanțiale necesare pentru a spori motivația privind amalgamarea voluntară. Prioritatea principală este, astfel, crearea unor stimulente suplimentare și durabile pentru autoritățile publice locale, în vederea accelerării acestui proces.

• Aferent finalizării planurilor de reformă salarială, principala realizare a fost majorarea valorilor de referință pentru calcularea salariilor angajaților din sectorul bugetar. Cu toate acestea, măsurile adoptate au fost destul de fragmentate. În acest context, este necesară asigurarea financiară a măsurilor de politici salariale și a unei abordări uniforme pentru toți funcționarii publici.

• Planul de acțiuni pentru anii 2023-2025 privind implementarea Strategiei de dezvoltare a managementului finanțelor publice a fost aprobat în decembrie 2023. La capitolul fortificării coordonării interinstituționale și îmbunătățirii calității dialogului cu părțile interesate, Ministerul Finanțelor organizează periodic ședințe cu reprezentanții business-ului, sindicatelor, autorităților publice locale și centrale etc. Deși participarea publicului în timpul elaborării bugetului este satisfăcătoare, nu sunt suficiente posibilități pentru public de a monitoriza executarea bugetului, dialogul Ministerului Finanțelor cu comunitățile vulnerabile și subreprezentate nu este suficient de activ, iar publicul nu este implicat suficient în cadrul audierilor parlamentare cu privire la propunerile de buget. Ministerul Finanțelor trebuie să piloteze mecanisme de monitorizare a executării bugetului și să dialogheze mai activ cu comunitățile vulnerabile și subreprezentate, iar Parlamentul trebuie să permită oricărui membru al publicului să se exprime în cadrul audierilor cu privire la propunerile de buget înainte de aprobarea lor.

Reforma justiției

• O realizare majoră a fost formarea noilor componențe ale Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, din rândul candidaților care au promovat procedura de evaluare extraordinară, precum și demararea procesului de evaluare extraordinară a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție și Curțile de Apel. Printre principalele constrângeri se numără procesul îndelungat de evaluare a candidaților la funcția de membru în Colegiile specializate ale CSM și CSP, precum și cel de evaluare a candidaților pentru funcțiile rămase vacante în CSM. Prioritatea principală este accelerarea procedurilor de evaluare extraordinară a candidaților la funcția de membru în CSM și completarea posturilor vacante rămase în Consiliu, precum și accelerarea procedurilor de evaluare extraordinară a candidaților la funcția de membru în Colegiile specializate ale CSM și CSP și operaționalizarea acestora.

• O altă realizare importantă a fost ajustarea cadrului normativ aferent activității Institutului Național al Justiției, în particular prin introducerea unui mecanism de verificare a integrității candidaților la INJ. În plus, am remarcat adoptarea legii privind noua hartă judiciară. Rămâne totuși o provocare implementarea mecanismului de verificare a integrității candidaților la INJ în partea ce ține de aplicarea acestuia în raport cu candidații la funcția de judecător/procuror în temeiul vechimii în muncă. O altă provocare ține de necesitatea coordonării hărții judiciare cu cea de amplasare a procuraturilor. Printre principalele priorități se numără reglementarea clară a aspectelor ce țin de verificarea integrității candidaților la funcția de judecător/procuror în temeiul vechimii în muncă la etapa examenului de absolvire, precum și a aspectelor ce țin de contestarea hotărârilor Comisiei de admitere/absolvire în temeiul necorespunderii criteriilor de integritate.

• O realizare importantă este adoptarea cadrului normativ aferent procesului de selecție și evaluare a performanțelor judecătorilor, precum și operarea modificărilor legislative în vederea eficientizării procesului de selecție, evaluare și răspundere disciplinară a procurorilor. Cea mai mare provocare constă în procesul îndelungat de evaluare extraordinară a candidaților la funcția de membru în Colegiile specializate ale CSM și CSP, care durează deja mai bine de 2 ani. Respectiv, operaționalizarea Colegiilor specializate din subordinea CSM și CSP este cea mai importantă prioritate în acest sens. 

 Lupta cu corupția

• A fost adoptat Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028, precum și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. Provocările majore întâmpinate includ neidentificarea corectă a problemei și a indicatorilor pentru toate obiectivele, precum și estimarea incompletă a costurilor. Prioritatea constă în identificarea corectă a originii problemelor și cauzelor în procesul de realizare a activităților, pentru a asigura măsuri de intervenție adecvate, precum și finanțarea corespunzătoare a acțiunilor.

• O realizare importantă este separarea Procuraturii Anticorupție de Centrul Național Anticorupție și demararea procesului de consolidare instituțională a acesteia. Totuși, cea mai mare constrângere rămâne lipsa capacităților instituționale suficiente pentru realizarea eficientă a urmării penale de către Procuratura Anticorupție, precum și lipsa unui sediu adecvat cu condiții optime de lucru. Prioritatea principală este consolidarea capacităților instituționale de urmărire penală ale Procuraturii Anticorupție și relocarea acesteia într-un sediu corespunzător.

• Remarcăm implementarea integrală sau satisfăcătoare a 6 recomandări și realizarea parțială a 10 recomandări din cele 18 formulate în cadrul rundei a 4-a de evaluare GRECO. Cea mai importantă constrângere sesizată de GRECO este necesitatea verificării integrității persoanelor cu funcții de conducere de vârf (PTEF) la etapa recrutării. Prioritatea principală rămâne implementarea recomandărilor din Raportul rundei a 5-a de evaluare GRECO, precum și eliminarea restanțelor din Raportul rundei a 4-a de evaluare GRECO.

Drepturi fundamentale

• În 2023, Guvernul a aprobat Programul național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023-2027, alocând un buget de 19,8 milioane lei pentru implementarea a 90 de acțiuni specifice destinate reducerii prevalenței violenței. Totuși, o constrângere majoră ține de persistența prejudecăților și stereotipurilor de gen în rândul autorităților și a societății, care limitează tragerea la răspundere a agresorilor și implementarea efectivă a măsurilor de protecție. Recomandăm implementarea și monitorizarea noului program național privind prevenirea și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor pentru perioada 2023-2027, asigurând resurse adecvate și implicarea activă a tuturor actorilor relevanți.

• Guvernul a început implementarea Hotărârii Guvernului nr. 576 din 03 august 2022, care prevede un program de sprijin pentru populația romă în perioada 2022-2025, cu măsuri pentru incluziunea socială și combaterea discriminării. Principala constrângere în acest sens ține de persistența atitudinilor discriminatorii față de romi, inclusiv din partea funcționarilor publici, care continuă să ducă la discriminare și excluziune socială, afectând în mod special femeile rome și copiii. În acest sens, recomandăm implementarea completă și monitorizarea riguroasă a programului de sprijin pentru populația romă 2022-2025, asigurând acces egal la locuințe, educație, sănătate și servicii sociale, și combaterea activă a discriminării și segregării.

• Guvernul Republicii Moldova a început implementarea amendamentelor la Codul Penal și Codul Contravențional, și a stabilit comisii speciale pentru implementarea Legii Amnistiei, cu scopul de a reduce suprapopularea penitenciarelor. Principala constrângere în acest sens vizează lipsa cronică de personal în sistemul penitenciar, care contribuie la menținerea ierarhiei informale a deținuților și la incapacitatea de a asigura un mediu sigur pentru persoanele încarcerate. Este necesară combaterea fenomenului ierarhiei informale și prevenirea violenței și intimidării între deținuți, prin măsuri hotărâte și sistematice, inclusiv recrutarea și formarea personalului penitenciar, eliminarea liderilor informali și asigurarea unei distribuții echitabile a deținuților în celule.

Libertatea de exprimare

• Problemele din domeniul presei s-au perpetuat: nivel scăzut de protejare a activității jurnalistice în fața atacurilor, nivel scăzut de transparență a proprietății și beneficiarilor efectivi din domeniul presei și de asigurare a echității jurnalistice, precum și multitudinea de abateri crase de la prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. În aceste sens, raportul vine cu o serie de recomandări, și anume: politicienii și reprezentanții autorităților centrale și locale să se abțină de la practici de intimidare a jurnaliștilor și să asigure tragerea la răspundere disciplinară a funcționarilor care admit derapaje în raport cu jurnaliștii; autoritățile să avanseze discuțiile inițiate în 2024 la subiectul îmbunătățirii cadrului de reglementare a regimului juridic al proprietății instituțiilor mass-media scrise și online în vederea asigurării transparenței proprietății și a promovării pluralismului media; Consiliul de Presă, înregistrat ca entitate juridică separată în noiembrie 2023, necesită a fi fortificat instituțional pentru a se implica plenar în procesul de îmbunătățire a mecanismelor de auto-reglementare a instituțiilor media, în special cele online, ce admit abateri crase de la prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.

Securitate

• În luna martie 2024, a fost semnat Parteneriatul de Securitate și Apărare dintre Republica Moldova și UE, un acord politic ce prevede avansarea formatului existent de consultări în domeniul de securitate și apărare pentru a aborda problemele specifice de securitate și apărare, dar și pentru a explora noi posibilități de cooperare și schimb de informații între agențiile de securitate de la Chișinău și din capitalele europene. Una dintre constrângerile principale ține de operaționalizarea cadrului legislativ și instituțional privind gestionarea crizelor, situațiilor de urgență și contracararea amenințărilor hibride. Deși la ora actuală există un grup de lucru menit să pregătească un concept și un cadru legislativ consolidat în acest sens, rămâne necesară coordonarea între diferite instituții a eforturilor de analiză, identificare și gestionare a situațiilor de criză și amenințărilor hibride. În mod prioritar, autoritățile trebuie să intensifice schimburile de informații între agențiile de securitate și inteligență din Republica Moldova și țările membre ale UE. Totodată, este necesară extinderea asistenței financiare și tehnice a UE pentru instituțiile din Republica Moldova responsabile de gestionarea crizelor, combaterea amenințărilor hibride și comunicarea strategică.

• La 16 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a votat în lectură finală proiectul de lege privind securitatea cibernetică nr.48/2023, a cărei prevederi vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025. Legea, elaborată cu suportul partenerilor externi, reglementează cadrul normativ și instituțional în domeniul securității cibernetice, delimitând competențele instituțiilor de resort și stabilind o serie de mecanisme pentru gestionarea crizelor ce vizează securitatea cibernetică. Deși Republica Moldova a înregistrat progrese importante la capitolul dezvoltării cadrului legislativ și de politici în materie de securitate cibernetică, principala provocare la ora actuală ține de operaționalizarea tuturor proceselor și mecanismelor de lucru, pentru a asigura o coordonare eficientă a atribuțiilor ce revin fiecărei instituții din acest domeniu. În acest sens, este necesară fortificarea capacităților tehnice și a resurselor umane din cadrul Agenției Naționale pentru Securitate Cibernetică, dar și asigurarea unei cooperări instituționale eficiente între Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică, Serviciul de Informații și Securitate și alte instituții guvernamentale, pentru a asigura identificarea și evaluarea potențialelor riscuri la adresa securității cibernetice a Republicii Moldova.

Existența economiei de piață funcționale

• În cadrul Ministerului Finanțelor a fost instituit Grupul de lucru pentru investiții capitale publice care examinează și confirmă eligibilitatea proiectelor noi de investiții, a fost elaborat și actualizat portofoliul proiectelor de investiții capitale pe anii 2021-2026, a fost finalizată elaborarea noului Sistem Informațional „Registrul Proiectelor de Investiții Capitale”, s-a desfășurat instruirea reprezentanților din cadrul autorităților APC privind funcționalitatea sistemului. Mecanismul naţional de evaluare, selecție și monitorizare a proiectelor de investiţii capitale publice încă urmează a fi implementat integral. În acest sens, o prioritate majoră este creşterea transparenţei rezultatelor evaluării proiectelor de investiţii prin publicarea studiilor de fezabilitate a proiectelor de investiţii publice pe paginile oficiale ale APC și instituirea unui sistem de raportare post-implementare a proiectelor.

• A fost publicat pentru consultări publice Programul privind administrarea proprietății publice de stat pentru anii 2024-2027 care pune în aplicare strategia de proprietate a statului, a fost aprobată Strategia națională de dezvoltare economică 2030. Totuși, Strategia de proprietate a statului continuă să rămână un document aprobat formal. Consolidarea prezenței statului în economie continuă și prin includerea în lista bunurilor nepasibile privatizării și a întreprinderilor de întreținere a drumurilor și comasarea celor zece S.A. „Drumuri” cu Întreprinderea de Stat Administrația de Stat a Drumurilor pentru crearea unei întreprinderi de întreținere a drumurilor gigant: S.A. „Administrația Națională a Drumurilor”. În acest sens, este necesară continuarea procesului de deetatizare și finalizarea tranziției la economia de piață, inclusiv prin îmbunătățirea guvernanței companiilor de stat și fortificarea capacităților instituționale ale autorității responsabile de administrarea și deetatizarea proprietății publice.

• Elaborarea unor viziuni de reformă cu acțiuni concrete atât pentru ANOFM, cât și pentru ISM, care sunt în curs de implementare, reprezintă principala realizare în atenuarea punctelor slabe ale pieței muncii. Ratele înalte de inactivitate și informalitate reprezintă principala provocare, iar menținerea continuității în reformarea instituțiilor cheie și consolidarea rolului și impactului măsurilor active de ocupare sunt prioritare.

• Învățământul dual devine posibil și în cadrul ciclului 1 al învățământului universitar, iar acces la ocuparea funcției didactice au și persoanele care nu sunt absolvente ale studiilor superioare pedagogice, cu condiția realizării modulului psihopedagogic în decursul a cel mult 2 ani de la ocuparea funcției didactice. Complementate de Reforma Codului educației și crearea Institutului Național de Excelență și Leadership în educație (INEL) reprezintă măsuri importante în vederea creșterii calității sistemului de educație autohton. Totuși, salarizarea cadrelor didactice, în mod special a celor universitare, rămâne a fi insuficientă pentru a atrage și menține profesioniști, iar nivelul jos de educație a forței de muncă, cuplat cu decalajul între cererea de competențe pe piața muncii și oferta forței de muncă, afectează grav competitivitatea și atractivitatea economiei naționale. În acest sens, este necesară creșterea performanței sistemului de educație autohton prin: i) atragerea și menținerea cadrelor calificate; ii) perpetuare bunelor practici și operaționalizarea rețelei de suport pentru pedagogi prin INEL; iii) reformarea curriculumului școlar și a manualelor școlare; iv) reducerea decalajului dintre cererea de competențe pe piața muncii și oferta forței de muncă prin corelarea finanțării instituțiilor de învățământ profesional tehnic cu rata de angajare a absolvenților acestor instituții.

• Progrese semnificative au fost înregistrate în ceea ce privește facilitatea interconectării cu piața UE a energiei electrice și gazelor naturale. Deși investițiile în construcția și reabilitarea infrastructurii cresc, capacitatea de asimilare a acestor investiții este încă foarte redusă, iar reabilitarea infrastructurii feroviare și întreținerea infrastructurii rutiere sunt subfinanțate. Prin urmare, este necesară accelerarea tempoului de valorificare a mijloacelor acordate din împrumuturile externe pentru infrastructură și prioritizarea planificării și finanțării adecvate a lucrărilor de întreținere pentru extinderea ciclului de viață a infrastructurii existente și creșterea eficienței utilizării banilor publici.

• Guvernul a aprobat recent Strategia Națională de Dezvoltare Economică 2030 și Programul național de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2024-2028. Riscurile de securitate în contextul agresiunii rusești rămân principala provocare în vederea atragerii de ISD, iar operaționalizarea prevederilor din (PNAIPE) trebuie să constituie principala prioritate.

Achiziții publice

• În partea ce ține de adoptarea noului program de achiziții publice, recomandarea a fost îndeplinită prin aprobarea Programului național de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2023-2026 (august 2023). În ceea ce privește implementarea programului, principalele progrese includ elaborarea unor proiecte de acte normative întru armonizarea legislației naționale cu legislația UE, dezvoltarea capacităților personalului responsabil de achiziții publice și dezvoltarea funcționalităților sistemului informațional RSAP „MTender”.  Pentru implementarea deplină a programului, mai urmează a fi realizat un șir de măsuri, printre care: armonizarea în continuare a legislației, re-engineering-ul sistemului electronic de achiziții, asigurarea calității documentației de atribuire, reproiectarea modalității de monitorizare a executării contractelor.

• Prin Regulamentul cu privire la achizițiile publice de valoare mică (în vigoare din iulie 2023), autoritățile/entitățile contractante au fost obligate să desfășoare procedura de atribuire a contractului de valoare mică prin intermediul SIA „Registru de Stat al Achizițiilor Publice”. În cazurile când sunt permise achizițiile directe, autoritățile/entitățile contractante au fost obligate să prezinte trimestrial, în SIA RSAP (MTender), informația cu privire la astfel de achiziții. În acest sens, a fost dezvoltat noul funcțional al SIA RSAP (MTender) care permite raportarea achizițiilor de valoare mică realizate în afara sistemului electronic. Astfel, cadrul legal și tehnologic a fost creat, urmează monitorizarea și analiza achizițiilor de valoare mică desfășurate prin intermediul SIA RSAP și a achizițiilor directe raportate prin sistem.

• În pofida numeroaselor vulnerabilități ale proiectului de  modificare a Legii cu privire la parteneriatul public-privat și a Legii cu privire la concesiunea de lucrări și servicii, care mai curând înrăutățește decât îmbunătățește cadrul existent, la 14.07.2023, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea nr. 193 prin care a modificat Legea nr. 179/2008 (cu privire la PPP) și Legea 121/2008 (cu privire la concesiuni), iar la doar câteva luni de la aprobarea acestor modificări ministerul de ramură anunță o nouă intenție de modificare a legilor recent amendate. În același timp, modificarea atât de frecventă a cadrului legal denotă o calitate insuficientă a actelor promovate și poate afecta încrederea potențialilor investitori privați în parteneriatul public-privat în calitate de vehicul investițional. Prin urmare, recomandăm transpunerea integrală, în legislația națională, a directivelor 2014/23/EU și 2014/24/EU în vederea evitării modificărilor frecvente a legilor ce reglementează modul de organizare și funcționare a parteneriatelor public-private și concesiunilor, precum și abținerea de la concesionarea proprietății publice sau inițierea de PPP prin derogare de la prevederile legilor cadru.

Statistica

• În anul 2023, Biroul Național de Statistică a desfășurat cu succes recensământul de probă al populației și locuințelor, precum și o anchetă post-recenzare de probă. Problemele identificate în urma recensământului de probă și cele semnalate de evaluatori au fost soluționate. În aprilie 2024 a fost lansat recensământul populației și locuințelor 2024, care a decurs fără incidente majore, chiar dacă pe fundal pre-electoral s-a declanșat o campanie de dezinformare. Conform situației la 07.07.2024, au fost recenzate 1 655 mii de locuințe și 2 448 mii de persoane și se poate de evaluat că procesul de recenzare s-a finalizat cu succes. Urmează alte etape ce trebuie realizate pe parcursul anilor 2024-2026: desfășurarea anchetei post-recenzare, realizarea activităților de evaluare și asigurare a calității lucrărilor de recensământ, procesarea datelor colectate, diseminarea rezultatelor preliminare și finale ale recensământului, popularizarea statisticii și educarea utilizatorilor.

• Principala acțiune realizată în direcția fortificării BNS este aprobarea HG nr. 37 din 17 ianuarie 2024 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 935/2018 cu privire la organizarea și funcționarea Biroului Național de Statistică. Totuși, nivelul de salarizare necompetitiv cu alte instituții publice impune în regim prioritar revizuirea acestuia pentru a avea neutralitate competitivă în menținerea și atragerea de specialiști în raport cu alte instituții din sectorul public.

• BNS transmite regulat la Eurostat noi seturi de date — privind statisticile demografice, indicele prețurilor de consum și statisticile privind transporturile—, iar principala provocare de soluționat rămâne atenuarea problemelor de personal din cadrul BNS în vederea atragerii specialiștilor calificați pentru a face față solicitărilor de date statistice tot mai complexe și variate.

Control financiar

• În anul 2023 a fost aprobată o nouă structură organizatorică a Curții de Conturi (CCRM). CCRM a elaborat  un proiect de lege privind modificarea art. 133 din Constituția Republicii Moldova, care prevede toate tipurile de independență a CCRM (organizațională, funcțională, operațională și financiară), statutul CCRM și о durată rezonabilă a mandatului președintelui CCRM. Principala constrângere este insuficiența personalului cu atribuții de audit, din cauza salariilor mici, precum și rata scăzută de implementare a recomandărilor CCRM de către entitățile auditate. Guvernul urmează să asigure că salariile angajaților CCRM sunt cel puțin la nivelul altor instituții cu profil similar. Proiectul de modificare a art.133 din Constituție urmează a fi consultat cu Curtea Constituțională, Parlamentul, Ministerul Justiției, Cancelaria de Stat și discutat public până la finele anului 2024.

• MAI a examinat oportunitatea aderării la Convenția de la Geneva din 1929  și a efectuat consultări cu alte instituții relevante pentru pașii de urmat. Principala provocare este cui va fi atribuit instituțional rolul de Oficiul Național Central cerut de Convenție, iar prioritară rămâne accelerarea procedurilor de aderare în condiții de cost eficiență.

• Aferent creării unui organism de cooperare antifraudă, prin modificările operate la regulamentul de organizare și funcționare a Inspectoratului Control Financiar de Stat, în cadrul ICFS au fost create două direcții noi: Direcția coordonare antifraudă și Direcția control al fondurilor europene. Totuși, Rețeaua națională antifraudă rămâne a fi o structură încă neinstituționalizată, iar specificarea rolului de coordonare antifraudă la nivel de hotărâre de guvern cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului Control Financiar de Stat ar putea fi insuficientă pentru a determina coordonarea eficientă a tuturor instituțiilor implicate. În acest sens, este necesară clarificarea modului în care va fi realizată coordonarea antifraudă de către Inspectoratul Control Financiar de Stat și includerea referinței la rețeaua națională antifraudă în legislația autohtonă.

Politici sociale şi ocuparea forţei de muncă

• O realizare importantă ține de adoptarea Legii nr. 302 din 26 octombrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (piața forței de muncă) prin care au fost introduse o serie de mecanisme pentru stimularea ocupării forței de muncă. Totuși, principala constrângere rămâne salariile mici și nemotivante, oferite personalului angajat în cadrul ANOFM și structurilor sale teritoriale. Recomandăm sporirea motivării muncii, inclusiv prin majorarea salariilor de funcție ale personalului din cadrul ANOFM și structurilor sale teritoriale.

• Aferent reformei asistenței sociale, apreciem adoptarea Legii nr. 256 din 17 august 2023 pentru modificarea unor acte normative (reforma sistemului de asistență socială „Restart”), prin care a fost demarat un amplu proces de reformare a sistemului de asistență socială. Principala constrângere și aici ține de salariile nemotivante pentru personalul antrenat în acordarea asistenței sociale care pun în pericol atragerea și menținerea personalului calificat. Prin urmare, se impune necesitatea de majorare a salariilor de funcție ale personalului antrenat în acordarea asistenței sociale.

• În ceea ce ține de reforma Inspectoratului de Stat al Muncii, o realizare majoră ține de aprobarea, prin ordinul Ministrului Muncii și Protecției Sociale nr. 72/2 din 11 aprilie 2024, a Programului de ameliorare a securității și sănătății în muncă în domenii cu riscuri înalte de accidentare și îmbolnăvire (construcții, agricultură, industrie prelucrătoare, transport și depozitare) реntru anii 2024-2028. Constrângerile țin de neracordarea Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr. 131/2012 și Legii privind Inspectoratul de Stat al Muncii nr. 140/2001 la prevederile Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 81 privind inspecția muncii în industrie și comerț și nr. 129 privind inspecția muncii în agricultură. În acest sens, este necesară revizuirea cadrului normativ din domeniul controlului de stat asupra activității de întreprinzător și din domeniul SSM, și ajustarea acestuia la standardele internaționale la care Republica Moldova este parte.

• Aferent consultărilor tripartite, datorită insistenței sindicatelor și negocierilor demarate pe parcursul anului 2023, cuantumul salariului minim a fost majorat cu 25% începând cu 1 ianuarie 2024. Totuși, atenționăm asupra problemei subminării de către Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, prin activitatea sa în domeniile muncii și cel social-economic, a activității CNCNC și a consiliilor de specialitate ale acesteia, precum și rolului partenerilor sociali în elaborarea politicii statului în domeniile muncii și cel social-economic, ceea ce vine în contradicție cu standardele, principiile și practicile internaționale în domeniul parteneriatului social, precum și cu legislația națională care guvernează domeniul de referință. Este necesară elaborarea, cu participarea partenerilor sociali, a unui plan de acțiuni în vederea acoperirii cu negocieri colective a circa 80% din salariați, conform Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Raportul integral este disponibil pe pagina proiectului:

Accesează raportul (ro)   Accesează raportul (en)  Accesează infograficul 

Această publicație a fost produsă cu suportul financiar al Uniunii Europene și al „Friedrich-Ebert-Stiftung” (FES). Conținutul acesteia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Societatea Civilă pentru Integrare Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de „Friedrich-Ebert-Stiftung” (FES). Conținutul publicației aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene și a Friedrich-Ebert- Stiftung” (FES).