Cum corelează cheltuielile publice alocate MAI cu resursele de personal încadrate?

În plus, prezenta ar fi și o tentativă de aliniere descriptivă a situației generale de context, dar în special în baza algoritmului operațional-tridimensional, adică potrivit clasicului standard al celor 3P (Proces + Produse + Personal). 

Or, anume acesta ar impune o activitate operațională via unui proces (structuri organizaționale) adecvat și eficient, rezultată cu produse (servicii) utile, acestea fiind, la rândul, oferite (prestate) de un personal competent și calificat. Astfel, multitudinea activităților aferente procesului operațional, sunt generatoarele creșterii capacității operaționale, gradului de specializare și raționalizarea legăturilor instituționale. Nota de față tinde să plieze, mai cu seamă, o analiză a resurselor bugetare alocate pe dimensiunea elementului de personal, element care ar fi și cel mai important a standardului menționat. 

Materialul este structurat pe două capitole majore. Primul capitol face o sinteză pe filiera mai multor reforme și reorganizări structurale din cadrului sistemului de afaceri interne, reorganizări care, de regulă și de cele mai multe ori, se transpun in corpore și pe seama celor care și formează miezul organizației, și anume personalul. Cel de-al doilea încearcă, de fapt, să identifice suficiența sau insuficiența cheltuielilor financiare direcționate, dar recurgându-se, în special, și la mai multe repere comparative, atât din interiorul sistemului, precum și unor similitudini din cadrul sistemelor analoage a unor state din regiune. 

Materialul îmbracă tenta de prezentare și a unui tablou diferit, cel puțin comparativ, față de diversitatea materialelor și rapoartelor publice de profil, care totodată vine să creioneze și niște concluzii cu recomandări de context. Subsecvent, ținem să aducem mulțumiri Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv echipei de management a acestuia, pentru oferirea mai multor informații și date solicitate. 

Repere de reforme instituționale vs. politica de cadre a sistemului de afaceri interne 

Pentru a avea un tablou situațional-conjunctural cât de cât pe înţelesul cititorului de rând, din capul locului merită să facem trimitere la documentul strategic “Raport privind Analiza funcțională a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova”, elaborat şi făcut public, încă în 2015, de către o echipă de experți internaționali cu suportul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova . Reiterăm pe buna înțelegere a publicului, inclusiv având în vedere specificul de organizare operaţională a structurilor parte a sistemului de afaceri interne care, de cele mai multe ori (cel puțin până nu demult), erau catalogate de o tentă relativ rigidă şi mai puţin deschise societăţii. 

Analiza contextuală a raportului menționat s-a referit în speță la operaționalitatea subdiviziunilor MAI, dar în special și cu precadență a celor 5 structuri operaționale, și anume IGP, IGPF, IGSU, IGC și IGM, subiectul cărora, în linii mari, este și prezenta notă analitică. În context, acest document a desprins un set întreg de opinii, concluzii și recomandări, majoritatea dintre care rămân valabile și cu aplicabilitate de implementare și în prezent. Printre multitudinea de recomandări și îndrumări, frecventele reorganizări instituționale, elementele de activitate specific-operațională și politica de personal, rămân a fi reperele ce necesită continuă remediere, actualizare/ajustare și optimizare.  

Un element important în tot acest trinom interdependent este, de fapt, interoperabilitatea funcţională şi interinstituţională, aspect care a fost, este şi va fi prezent pe agenda de lucru a subdiviziunilor sistemice, atât pe filieră internă, dar mai cu seamă pe cea externă. Inclusiv, aspectul dat este constant pus în discuţii, negociat şi aplicat, în măsura posibilului, cu diversele entităţi operaţionale ale UE la care Republica Moldova tinde să ia sau să fie parte, precum EUROPOL, EUROGENDFOR, Agenția FRONTEX, EUAA sau ESI etc. şi mai cu seamă în procesul negocierilor de aderare a Moldovei la UE pe dimensiunea de profil, implicit a Planului Național de Acțiuni și anume a Capitolului 24 privind justiția, libertatea și securitatea . 

Capitolul specificat din cadrul acestui document strategic reliefează, de asemenea, o serie vastă de acțiuni și activități operaționale ce urmează a fi realizate de către instituțiile din domeniul justiției, securității și afacerilor interne, dar în special a celora din cadrul MAI. Astfel, o analiză comprehensivă a acţiunilor titrate spre implementare în Plan, acţiuni care de fapt sunt coroborate cu indicatori de performanţă, termeni de realizare, instituţii responsabile etc., și care ar putea fi grupate în 3 blocuri operaţionale mari. Respectiv, acestea urmează logica funcțională și general valabilă atunci când se recurge la o analiza sistemică de dezvoltare organizațională și anume a standardului clasic al celor 3P. 

Or, acesta s-ar plia pe elementul de proces (reorganizari instituţionale, remedieri de procese operaţional-specifice etc.), produse (adaptarea la diverse platforme, servicii, modele şi tehnici specifice) şi personal (fiind vorba despre selectarea de personal competent, instruirile de personal, atât pe intern, dar mai cu seamă pe extern etc.) 

Mai multe informații  detaliate sunt disponibile în nota analitică integrală:

Această notă analitică a fost realizată cu suportul Fundației NED