Dinamizarea dialogului social în Republica Moldova: Identificarea decalajelor în raport cu reglementările și bunele practici UE

La nivel conceptual, dialogul social reprezintă instrumentul esențial pentru validarea contractului social și pentru echilibrarea intereselor dintre angajatori, salariați și stat. În practică însă, dialogul social în Republica Moldova se confruntă cu o serie de deficiențe structurale și operaționale precum:

• dependența excesivă de partea guvernamentală, inclusiv prin președinția permanentă a CNCNC și secretariatul exercitate de partenerul guvernamental;
• frecvență redusă și neregulată a ședințelor, adesea fără participarea actorilor relevanți din partea autorităților publice;
• frecvența și intensitatea redusă a dialogului social la nivelul consiliilor de specialitate ale CNCNC, la nivel ramural, teritorial, și în ultimă instanță, la nivelul entităților economice;
• transparența redusă și lipsa unei practici de raportare periodică a activității CNCNC și a comisiilor sectoriale și teritoriale;
• lipsa unor instrumente de sprijin direct și indirect a partenerilor sociali și a dialogului social, inclusiv lipsa unei finanțări adecvate a dialogului social;
• lipsa unui plan de acțiuni concrete pentru dinamizarea dialogului social.

Suplimentar, prin comparație cu bunele practici europene, se constată că Republica Moldova nu dispune încă de o guvernanță participativă matură, capabilă să asigure coerența între politicile economice și cele sociale. Cele mai recente cercetări în domeniu și experiența UE relevă importanța unui sistem coordonat pe verticală (național–sectorial-teritorial-unitate economică), a președinției prin rotație, a secretariatului profesionist și independent etc.

În urma analizei, pentru reformarea și dinamizarea dialogului social, sunt formulate un set de recomandări, printre care:

• aprobarea unui plan de acțiuni concrete, încadrate în timp și asumate de guvern și partenerii sociali, pentru dinamizarea dialogului social și asigurarea unei acoperiri cu contracte colective de muncă în proporție de cel puțin 80% așa cum o recomandă și Directiva UE 2022/2041;
• instituirea unei președinții prin rotație între guvern, patronate și sindicate pentru a restabili echilibrul între partenerii sociali;
• fortificarea Secretariatului CNCNC prin crearea unei unități funcționale dedicate în exclusivitate acestei funcții;
• activizarea comisiilor sectoriale și teritoriale - esențiale pentru descentralizarea și relevanța dialogului social și operaționalizarea consiliilor de specialitate ale CNCNC și ale platformelor sectoriale de dialog social;
• responsabilizarea ministerelor și autorităților administrației publice privind participarea obligatorie la ședințele CNCNC și la ședințele comisiilor sectoriale și celor teritoriale;
• asigurarea unui nivel înalt de transparență prin publicarea online a tuturor documentelor și rapoartelor CNCNC și ale platformelor sectoriale și teritoriale de dialog social;
• monitorizarea continuă a calității dialogului social;
• implementarea unui audit extern periodic (la fiecare 4–5 ani), menit să evalueze performanța dialogului social și să emită recomandări corective.

În pofida unor semnale pozitive de creștere a intensității dialogului social la nivel central, revitalizarea acestuia în Republica Moldova depinde de instituționalizarea unui sistem transparent, profesionist și coordonat, în care toți partenerii sociali să participe activ și responsabil. Consolidarea dialogului social nu este doar o cerință a acquis-ului comunitar, ci și o condiție fundamentală pentru stabilitatea socială, buna guvernanță și progresul socio-economic durabil al țării.

Accesați analiza integrală pentru mai multe detalii privind dialogul social:

Publicația este elaborată în cadrul proiectului „Suport pentru reforma pieței muncii”, implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu suportul Fundației Soros Moldova.