Balcanii de Vest pot servi drept un exemplu prețios pentru R. Moldova și celelalte două state asociate UE în calea lor de intergrare europeană

Concluziile aparțin vorbitorilor din cadrul webinar-ului: „Noul impuls” pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova - comparații între „Trio-ul Asociat” și statele din Balcanii de Vest”, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Centrul pentru Studii Politice Europene (Center for European Political Studies (CEPS)), în baza studiului:  „Comparații între Balcani și Europa de Est: Un nou impuls pentru integrarea europeană a statelor balcanice și statelor asociate din Europa de Est”.

Daniela Cujbă, secretară de stat, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE): „Regiunea Balcanii de Vest a reprezentat dintotdeauna un interes deosebit pentru Republica Moldova din perspectiva progresului înregistrat de aceste țări pe calea integrării în Uniunea Europeană (UE) (...). Există o serie de similitudini solide și convergente în ceea ce privește angajamentele și volumul de muncă care se realizează în Balcanii de Vest și cele trei state asociate UE în procesul de integrare europeană, care ne permit să facem următoarea concluzie: ceea ce funcționează pentru Balcanii de Vest, funcționează și pentru Parteneriatul Estic”. 

Autorii studiului observă o tendință în ascensiune din partea UE privind aplicarea instrumentelor similare atât în statele din regiunea Balcanii de Vest, cât și în țările asociate din regiunea Parteneriatului Estic, dincolo de prevederile Acordurilor de Asociere.

Moderatorul webinar-ului, Denis Cenușă, expert asociat al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și unul dintre coautorii studiului, a subliniat faptul publicația explică avantajele sporirii proceselor inter-regionale de integrare. De asemenea, autorii studiului încurajează statele asociate să fie pro-active, iar Uniunea Europeană să manifeste mai multă deschidere pentru abordări noi în privința integrării țărilor asociate. 

Siegfried Mureșan, deputat în Parlamentul Uniunii Europene: „Lumea este în continuă schimbare, iar noi, la rândul nostru, trebuie să ne adaptăm politicile, pentru a desăvârși și a continua procesul de integrare europeană. Trebuie să manifestăm deschidere către țările care-și îndeplinesc angajamentele privind realizarea reformelor agreate cu UE. Cu cât mai convingătoare va fi agenda europeană a guvernelor țărilor asociate, cu atât mai mult suport vor primi acestea din partea Uniunii Europene”. 

Michael Emerson, cercetător senior asociat Centrului pentru Studii Politice Europene și coautor al studiului, este de părere că modul în care va evalua procesul de integrare depinde în egală măsură atât de Uniunea Europeană, cât și țările asociate: „Îndemnăm părțile să acorde mai multă atenție la aspectele legate de problemele și constrângerile Uniunii Europene privind acceptarea noilor țări membre. Cele trei țări asociate trebuie să înainteze o poziție comună către Uniunea Europeană și Parteneriatul Estic, iar acest studiu poate servi drept un punct de referință și inspirație”.

Daniela Morari, ambasadoarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, consideră că un pas important pentru țările asociate în calea lor comună spre intergrarea europeană a fost realizat recent prin semnarea unui memorandum între cele trei state: „Trioul asociat este cointeresat în aprofundarea cooperării existente în prezent, precum și extinderea acesteia către alte sectoare cum ar fi: digitalizarea, transportul, securitatea ș.a. (...). Țările din trioul asociat și Balcanii de Vest vor putea explora mai multe oportunități și instrumente, inspirându-se unele de la altele, lucrând împreună și făcânt schimb de bune practici”. 

Practica liberalizării zonelor de comerț în Balcanii de Vest poate servi drept un punct de referință privind implementarea componentelor Acordului Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC). Iuliana Drăgălin, secretară de stat în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI), susține că provocările zonei de comerț sunt legate atât de mecanismele regulatorii, cât și de componenta de implementare și capacitate de producție: „Una dintre cele mai mari și importante provocări în prezent este acoperirea cotei de exporturi din Republica Moldova în Uniunea Europeană. O altă provocare este și obținerea dreptului de a exporta carne de pasăre și ouă de categoria B. Ministerul Economiei și Infrastructurii și alte autorități responsabile realizează o serie de acțiuni pentru a avansa în acestă direcție”. 

În același timp, reprezentanții mediului de afaceri consideră că cele mai stringente probleme pe care autoritățile trebuie să le soluționeze în prezent sunt: accelerarea procesului de digitalizare, implementarea cerințelor legate de siguranța alimentară, managementul deșeurilor, îmbunătățirea calității educației ș.a. „O altă prioritate este și respectarea statului de drept. Trebuie să existe voință politică și acțiuni concrete pentru a putea munci la capitolul atragerea unui număr mai mare de investitori”, spune Mariana Rufa, directoarea Asociației Businessului European. 

Reprezentanții societății civile așteaptă din partea autorităților prioritizarea procesului de implementare a reformelor: „Guvernul trebuie să furnizeze instrumente și rezultate imediate pentru a face agenda de asociere mult mai dinamică și mai practică. Reforma administrației publice locale trebuie continuată, avem nevoie de restabilirea prestigiului serviciilor publice. Implementarea reformelor va fi însă imposibilă fără o echipă de funcționari publici motivați, bine pregătiți și care primesc salarii decente”, susține Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.