Republica Moldova, la 30 de ani de independență – eșecurile fundamentale ale trecutului și perspective de dezvoltare pentru următorul deceniu

„Având în vedere aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, scopul actualei ediții a Conferinței MACRO este de a discuta concluziile cheie și lecțiile învățate în ultimele trei decenii, cu accent pe analizarea principalelor succese și eșecuri, oportunități ratate, precum și prioritățile viitoare privind îmbunătățirea sistemului economic, social și cel de guvernare. Anul 2021, care este simbolic, având în vedere cea de-a 30-a aniversare a independenței, a fost marcat și de un punct de cotitură, prin victoria majorității parlamentare pro-europene și crearea unui guvern pro-reformist, care aduce noi oportunități și speranțe pentru dezvoltarea democratică a ţării şi modernizarea ei economică şi socială”, a declarat în debutul conferinței Marcel RÖTHIG, Reprezentant al Fundației „Friedrich Ebert” în Ucraina și Republica Moldova.

Natalia GAVRILIȚA, prim-ministra Republicii Moldova: „În acest moment, Republica Moldova se confruntă cu mai multe crize, inclusiv regionale. Din perspectivă istorică, aceste tipuri de crize ne-au învățat să progresăm. Lecțiile învățate de pe urma crizelor în ultimii 30 de ani sunt nevoia diversificării, implicării partenerilor și diversificării politicilor publice. E foarte important să schimbăm sistemul. Una dintre concluziile Raportului de Stare a Țării 2021, pe care le susținem și noi, ca Guvern, este că cel mai mare eșec din ultimii 30 de ani este că cetățenii nu au încredere în stat și în faptul că instituțiile publice lucrează în beneficiul lor. Obiectivul nostru este că readucem încrederea și speranța unui trai mai bun pentru oameni, alături de familiilor lor, încredere care să tempereze valul de migrație. Pentru a realiza acest obiectiv, reforma justiției și progresele în combaterea corupției sunt factori cheie”.

Potrivit autorilor Raportului de Stare a Țării 2021, pe parcursul celor trei decenii de independență, Republica Moldova nu a reușit să-și soluționeze trei vulnerabilități principale: erodarea capitalului uman, subdezvoltarea tehnologică și vulnerabilitățile structurale.

„Pe parcursul celor 30 de ani de independență, Republica Moldova nu s-a realizat din perspectivă de țară, stat sau chiar de națiune. Din perspectiva fiecăruia din cele trei concepte, Republica Moldova a rămas puternic fracturată până în ziua de azi. Acest lucru este confirmat de numeroase crize provocate de cele trei vulnerabilități identificate de autorii Raportului de Stare a Țării 2021. În pofida unor realizări obținute, Republica Moldova nu a reușit să facă un salt cu adevărat calitativ în evoluția sa, iar problemele fundamentale ce țin de dezvoltarea țării (instituții slabe, guvernanță defectuoasă, economie vulnerabilă, dependență energetică completă, mediu înconjurător poluat, protecție socială ineficientă) au perpetuat. Drept urmare, după 30 de ani de independență, de facto, nu există un contract social autentic dintre stat și actorii non-statali (populație și firme), din cauza lipsei acute de încredere în autorități. Aceasta, de fapt, este una dintre cele mai grave probleme ale Republicii Moldova de astăzi, care alimentează populismul și subminează capacitatea guvernanților de a implementa reforme sistemice cu impact pe termen lung”, a punctat Adrian LUPUȘOR, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Totodată, guvernările care s-au perindat în Republica Moldova în ultimii 30 de ani au admis câteva greșeli fundamentale, care au încetinit dezvoltarea țării și i-au slăbit semnificativ pozițiile și reputația pe plan internațional. Vorbim aici despre frauda bancară, colapsarea întreprinderilor de stat și eșecul asigurării supremației legii.

Valeriu Prohnițchi, director de program „Cercetare și metodologie”, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”: „Frauda bancară a generat discuții foarte grave – de la reglementarea sectorului bancar, la felul în care funcționează instituțiile de securitate ale statului. Lovitura dată de frauda bancară a fost echivalentă cu 10-15 la sută din PIB și a însemnat cel puțin cinci ani de dezvoltare pierduți pentru Republica Moldova. Felul în care au fost administrate întreprinderile de stat în ultimii 30 de ani a pervertit sistemul democratic din Republica Moldova și a corupt elitele. Întreprinderile de stat au fost folosite pentru spălarea banilor. Politica corectă ar fi reducerea la minim a numărului acestor întreprinderi și administrarea acestora de manageri profesioniști. În același timp, eșecul în asigurarea supremației legii creează un disconfort constat în viața oamenilor. Pentru economie costurile de tranzacție sunt foarte mari, iar investițiile se fac greu”.

Pe lângă aceasta, o problemă majoră a statului Republica Moldova, care nu a fost soluționată, dar chiar amplificată, în ultimii 30 de ani, este corupția. Indicele de percepție a corupției, calculat de organizația Transparency International, plasa Republica Moldova pe poziția 26 în anul 1999 (pe o scară de la 0 la 100, unde 0 înseamnă „corupție absolută”, iar 100 „integritate absolută”). În cele două decenii care au urmat, Republica Moldova a înregistrat regrese la acest capitol (în 2002 a coborât pe poziția 21), iar progresele au fost destul de modeste. Astfel, în anul 2020, țara se afla pe poziția 34 în acest clasament. Autorii Raportului de Stare a Țării 2021 menționează că, „dacă vom continua în asemenea ritm, țara are nevoie de 45-50 de ani pentru a ajunge la nivelul unde astăzi se află, bunăoară, Estonia”.

Pentru ca Republica Moldova să devină mai competitivă și să se orienteze către un parcurs de dezvoltare sustenabilă, țara trebuie să facă față în următorii ani câtorva provocări majore: modernizarea sistemului educațional, recuperarea decalajului tehnologic, creșterea accelerată a productivității muncii, adaptarea la schimbările climatice și consolidarea securității energetice.

Stas MADAN, economist superior, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”: „Principalele repere de dezvoltare a Republicii Moldova pentru următorii ani țin de îmbunătățirea guvernanței corporative și a culturii antreprenoriale a firmelor - statul trebuie să dea primul exemplu, prin reformarea întreprinderilor de stat; internalizarea afacerilor, sporirea competitivității la export; stimularea muncii decente și a programelor de recalificare; dezvoltarea instrumentelor pentru canalizarea „banilor lungi” în economie și ieșirea statului pe piața externă. De asemenea, este importantă recucerirea pieței interne de către produsele locale - acum se pune accent doar pe export și importăm produse care se găsesc și la noi; integrarea politicilor de mediu în programele economice, cu accent pe împădurire. Eșecul de adaptare la schimbările climatice este principalul risc pentru următorii 10 ani. Avem nevoie de viteză și corectitudine în administrarea proiectelor de infrastructură. Problema nu sunt banii, ci capacitatea de a administra corect acești bani și birocrația prea mare. Totodată, prioritate trebuie să fie securitatea energetică și eficiența energetică. Și nu în ultimul rând, e important să credem în instituțiile democratice care sunt guvernate nu doar de legi, ci și de simțul moralei și al datoriei”.

Ana MIHAILOV, directoare, Fundația „Friedrich Ebert” Moldova: „Avem nevoie de o viziune de dezvoltare a țării, de regândirea modelului economic pentru a asigura o dezvoltare economică și socială sustenabilă, inclusivă și armonioasă și care să se inspire din lecțiile trecutului, dar și din cele pe care ni le oferă prezentul, de exemplu criza pandemică, dar și cea energetică, care ne-au demonstrat că rolul statului este unul crucial în asigurarea de bunuri publice. O altă concluzie care se desprinde din recentele crize, cea sanitară și cea energetică, este că avem nevoie de guverne empatice, care să rezoneze cu nevoile cetățenilor în situații mai dificile. Și aici măsurile guvernului actual de susținere a mediului de afaceri, a salariaților, dar și a consumatorilor, în condițiile actuale de criză, sunt salutabile. Sperăm că noua guvernare, de care ne legăm cu toții speranțele și de la care avem mari așteptări, să continue să identifice noi soluții”.

Raportul de Stare a Țării este o publicație anuală, care reprezintă o viziune integrată asupra dezvoltării țării. Raportul este elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în colaborare cu Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și este lansat tradițional în cadrul Conferinței Anuale Internaționale MACRO. Publicația se află în acest an la cea de-a 11-a ediție.