Profilul demografic al municipiului Chișinău - un instrument important pentru autoritățile publice locale de a crește calitatea vieții oamenilor

Analiza a fost realizată ca parte a Programului UNFPA de Reziliență Demografică pentru Europa și Asia Centrală lansat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație în 2021 cu scopul de a susține și dezvolta capacitățile țărilor din regiune, inclusiv Republica Moldova, de a elabora politici bazate pe evidențe și programe destinate societății și populației, pentru a răspunde la schimbările demografice și a consolida capitalul uman. 

Studiul prezintă situația socio-economică a municipiului din perspectiva legăturii cu indicatorii demografici-cheie, indicatorii privind sănătatea populației, planificarea familială și comportamentul reproductiv, dar și relațiile intergeneraționale, date menite să ofere suport autorităților să elaboreze politici publice adaptate la necesitățile reale ale  populației. Astfel, în mun. Chișinău populația tânără (0-19 ani) constituie 23% în totalul populației, populația adultă (20-64 de ani) reprezintă 64%, iar populația în vârstă de 65 de ani și peste 13%.

„Profilul demografic reprezintă o resursă valoroasă pentru autoritățile publice locale de a înțelege mai bine tendințele demografice și potențialele oportunități care pot fi valorificate. În baza datelor studiului Generații și Gen, dar și a datelor statistice dezagregate, autoritățile pot planifica bugetele și susține oamenii din mun. Chișinău să aibă numărul dorit de copii, să atinge echilibrul dintre viața personală și profesională sau să îmbătrânească activ și sănătos”, a declarat Aliona Cristei, Coordonatoare de proiect, "Generații și Gen în Republica Moldova", UNFPA Moldova.

Prezentă la eveniment, Angela Cutasevici, Viceprimara municipiului Chișinău a reiterat importanța accesului la date statistice fiabile pentru autoritățile publice locale și centrale: „Primăria mun. Chișinău a luat deja în calcul o parte din concluziile studiului lansat astăzi pentru a elabora politici care să soluționeze problemele populației, precum accesul la educație, sănătate, și nu doar. Datele bazate pe evidențe prezentate astăzi vor servi drept un reper valoros pentru continuitatea politicilor publice adaptate la necesitățile reale ale mun. Chișinău, dar și orientarea acestora spre sectoarele care necesită intervenție imediată”, a declarat Angela Cutasevici.

Potrivit datelor studiului în structura populației din mun. Chișinău se observă o disproporție pe sexe, la 100 de bărbați revin 118 de femei, acest fapt fiind determinat de intensitatea mai înaltă a migrației a femeilor spre mun. Chișinău. În pofida structurii tinere a populației, mun. Chișinău înregistrează indicatori nefavorabili de reproducere a populației. 

Totodată, în anii 2014-2021 se observă o scădere treptată a sporului natural, iar în anii 2020-2021, s-a înregistrat sporul natural negativ, numărul de decese depășindu-l pe cel al nou născuților. Sporul natural negativ, în anul 2021, a constituit 3,1‰. Rata totală de fertilitate în mun. Chișinău este ”extrem de scăzută” – 1,27 copii per femeie de vârstă fertilă. 

Pentru mun. Chișinău este specifică atragerea populației din alte localități ale țării.  Astfel, 27,1% din respondenți au raportat că au trăit, cu trei ani în urmă, într-o altă localitate. În rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani ponderea lor este de 51,0%,  iar în rândul celor în vârstă de 20-64 de ani − 30,8%. Una din cele mai frecvente probleme a locuitorilor mun. Chișinău este îmbinarea rolurilor profesionale și familiale, drept confirmare o prezintă ponderea relativ înaltă de (45%) a persoanelor cu vârsta de 15-64 ani antrenate în câmpul muncii pentru care durata timpului petrecut la serviciu devine un obstacol pentru îndeplinirea sarcinilor casnice. În mod special sunt afectate femeile - 51,6% dintre acestea au declarat că în ultimele 3 luni, de cel puțin câteva ori pe săptămână/lună, le-a fost greu să-și îndeplinească sarcinile familiale din cauza că petrec prea mult timp la lucru.

O altă concluzie cheie a studiului este că în pofida concentrării activităților economice în mun. Chișinău, locuitorii continuă să fie antrenați insuficient în munci plătite, iar valorificarea potențialului uman este scăzută.Astfel, pentru persoanele în vârstă de 15-64 ani acest indicator constituie 55,5%, pentru bărbați fiind de 66,9%, iar pentru femei doar 48,0%.

Comparativ cu alte localități, populația mun. Chișinău beneficiază de un acces mai mare la serviciile medicale de înaltă calitate, ceea ce tradițional se reflectă asupra speranței de viață mai ridicate decât media pe țară. La servicii de ocrotire a sănătății se observă insuficiența de medici și personal medical mediu. În anul 2021, la 10 000 de locuitori au revenit 30 de medici (media pe țară – 47) și 45 de personal mediu (media pe țară – 92).

Sistemul de educație timpurie al municipiului este suprasolicitat, numărul de copii depășind numărul de locuri disponibile - 100 de locuri revin  102 copii înscriși în anul 2021. În pofida unui nivel mai înalt al educației populației mun. Chișinău, stereotipuri de gen predomină în distribuția responsabilităților de îngrijire a copiilor, acestea fiind preponderent responsabilitatea femeilor. 

Analiză mai arată că deși municipiul Chișinău este în poziție mai avantajoasă în comparație cu alte localități, scăderea numărului populației Republicii Moldova din ultimele două decenii pun o amprentă negativă dezvoltării demografice a municipiului. În deceniile viitoare vârsta de pensionare va fi atinsă de generațiile numeroase, pe când pe piața forței de muncă vor întra generațiile mici. În pofida migrației interne pozitive, migrația externă duce la scăderea numărului populației, dar cel mai îngrijorător ̶ la deteriorarea structurii populației, din cauza refluxului migrațional al tinerilor. 

,,Pentru mun. Chișinău, analiza relevă atât aspecte pozitive, cât și provocări demografice, care trebuie abordate corespunzător pentru a fi transformate în oportunități. Totodată, este de menționat faptul că se înregistrează indicatori nefavorabili de reproducere și anume rata de fertilitate extrem de scăzută și un spor natural negativ pentru ultimii doi ani. Această situație este exacerbată și de fenomenul migrației externe, care se menține la un nivel înalt. Antrenarea insuficientă în munci plătite și valorificarea scăzută a potențialului uman, se transpune negativ asupra nivelului de bunăstare a populației. Astfel, este cert faptul că dezvoltarea politicilor trebuie să fie centrate pe oameni, pe crearea locuri de muncă bine remunerate, infrastructură de educație bine dezvoltată și incluziune socială”, a subliniat autoarea studiului Ecaterina Rusu, directoare program „Politici comerciale și ZLSAC”, „Expert-Grup”.

Autorii analizei au formulat și câteva recomandări de politici. Printre acestea sunt:

• Promovarea politicilor și măsurilor care să stimuleze creșterea remunerării salariaților, oferirea mecanismelor de subvenționare a creșterii salariale, care vor avea impact inclusiv asupra diminuării economiei informale;
• Mix de politici care să îmbunătățească climatul investițional și să suțină mediul de afaceri pentru a crea mai multe locuri de muncă bine plătite, iar populația aptă de muncă să se poată autorealiza profesional;
• Încurajarea adoptării politicilor prietenoase la locul de muncă, ce ar permite reconcilierea vieții de familie cu cea profesională (de exemplu posibilitatea de a negocia aranjamente flexibile de muncă);
• Politici pentru a încuraja revenirea eficientă a mamelor din concediul de îngrijire a copilului pe piața muncii. Sunt necesare investiții publice pentru îmbunătățirea accesului la serviciile creșelor și grădinițelor, inclusiv prin stimularea creării lor în cadrul întreprinderilor;
• Investiții în infrastructura medicală și creșterea accesibilității serviciilor medicale pentru toți;
• Dezvoltarea și extinderea spectrului de servicii de asistență socială pentru a răspunde cât mai bine necesităților populației;
• Se recomandă ca autoritățile locale să acorde atenție politicilor sensibile la gen, și să integreze egalitatea de șanse în documentele de politici și procesele bugetare, cu scopul de a adresa nevoile specifice ale femeilor, și a asigura o mai bună integrare a acestora în societate.

Descarcă analiza       

Analiza a fost realizată de Centrul Analitic Independent  „Expert-Grup” în baza datelor revizuite ale populației și migrației la nivel teritorial estimate de către Biroul Național de Statistică în anul 2022 și datelor Studiul Generații și Gen (GGS), care este primul și cel mai complex studiu demografic longitudinal, desfășurat până în prezent în peste 24 de țări ale lumii.  

Acest studiu a fost elaborat cu suportul Ministerului Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova (MMPS), Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Fondului ONU pentru Populație (UNFPA Moldova) și nu prezintă în mod necesar punctul de vedere al UNFPA Moldova, SDC, MMPS sau oricărei dintre organizațiile afiliate.