Politici publice adaptate la necesitățile r. Ialoveni - instrument decisiv pentru valorificarea potențialului economic al regiunii

Analiza a fost realizată ca parte a Programului UNFPA de Reziliență Demografică pentru Europa și Asia Centrală lansat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație în 2021 cu scopul de a susține și dezvolta capacitățile țărilor din regiune, inclusiv Republica Moldova, de a elabora politici bazate pe evidențe și programe destinate societății și populației, pentru a răspunde la schimbările demografice și a consolida capitalul uman.

Studiul prezintă situația socio-economică a raionului din perspectiva legăturii cu indicatorii demografici-cheie, indicatorii privind sănătatea populației, planificarea familială și comportamentul reproductiv, și relațiile intergeneraționale, date menite să ajute autoritățile să elaboreze politici publice centrate pe oameni și ajustate la necesitățile reale ale acestora.

Prezent la eveniment, președintele raionului Ialoveni, Mihail Silistraru a menționat despre importanța accesului la date dezagregate și a declarat faptul că „Datele dezagregate privind situația demografiei din raionul Ialoveni vor servi drept un reper valoros în elaborarea și adaptarea politicilor la nevoile și circumstanțele specifice ale locuitorilor din raionul Ialoveni, astfel încât să contribuie la creșterea standardelor de viață a populației.”

Raionul Ialoveni, fiind în apropierea capitalei, Chișinău, atrage populația din alte raioane, ceea ce îi asigură o situație demografică mai favorabilă în comparație cu alte raioane, se arată în concluziile analizei. Astfel, aproximativ fiecare al zecelea locuitor al raionului Ialoveni a trăit cu trei ani în urmă într-o altă localitate a Republicii Moldova. Totodată, sporul migrațional pozitiv se înregistrează doar pentru orașul Ialoveni, pe când în localitățile rurale ale raionului efectivul populației este în descreștere din cauza refluxului migrațional, ceea ce demonstrează prevalența migrației sat-oraș, care contribuie la consolidarea suburbiilor, în cazul dat or. Ialoveni.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în anii 2014-2020 migrația externă din raionul Ialoveni a fost relativ înaltă. În următorii trei ani 12,3% din populație intenționează să plece peste hotare. Această pondere este mai mare printre bărbați (16,3%), decât printre femei (9,9%). Intențiile de emigrarea sunt mai caracteristice pentru populația din mediul rural (13,8%) comparativ cu cea din mediul urban (7,0%).

Conform constatărilor cheie ale studiului, în pofida amplasării teritoriale avantajoase și oportunităților de accesare a pieței muncii a mun. Chișinău, doar 44,5% din populația cu vârstă cuprinsă între 15 și 64 ani a raionului Ialoveni a declarat că este implicată în munci plătite. În rândul bărbaților ponderea celor antrenați în munci plătite este mai înaltă (54,3%), decât în rândul femeilor (38,3%).  Totodată, doar 40% din totalul de persoane cu vârsta de 15-64 de ani implicate în câmpul muncii sunt mulțumite de statutul lor ocupațional.

Un aspect pozitiv ce deosebește raionul Ialoveni este autoaprecierea pozitivă a stării de sănătate de către populație. Astfel, o bună parte a populației raionului Ialoveni își apreciază sănătatea ca foarte bună, bună sau satisfăcătoare. Chiar și în rândul populației în vârstă de 65 de ani și peste 80%  din bărbați și femei își apreciază sănătatea pozitiv (”bună, ”foarte bună sau ”satisfăcătoare”), ceea ce demonstrează existența unor oportunități pentru îmbătrânire activă, inclusiv implicarea în activități economice, mai relevă studiul.

 ,,Analiza datelor demografice pentru r. Ialoveni scoate în evidență tendința clară de scădere a numărului populației și îmbătrânirii demografice rapide. Sporul natural negativ, refluxul migrației externe, constrângerile de pe piața muncii, reclamă necesitatea adoptării unor politici la nivel local care să abordeze în mod inteligent și sustenabil aceste probleme. Creșterea gradului de ocupare, dar și de remunerării angajaților, crearea condițiilor favorabile pentru creșterea și educarea copiilor, precum și asigurarea accesului corespunzător la servicii medicale sunt doar unele dintre aspecte cheie care trebuie luate în considerare pentru a asigura valorificarea cât mai deplină a potențialului uman”, a subliniat autoarea studiului Ecaterina Rusu, directoare program „Politici comerciale și ZLSAC” „Expert-Grup”.

Autorii analizei au formulat și câteva recomandări de politici. Printre acestea sunt:

• Majorarea remunerării salariaților, dar și stabilirea unui nivel al salariului minim care să corespundă realităților economice actuale;
• Stimularea atragerii investițiilor în mediul privat, pentru ca companiile să devină mai profitabile și să fie capabile să ofere o remunerare adecvată a salariaților;
• Promovarea unor politici atractive și stimulatorii  pentru atragerea pe piața muncii a tinerilor ce nu sunt încadrați în câmpul muncii și nici în instituții de învățământ;
• Crearea unei piețe a muncii prietenoase, care să asigure reconcilierea vieții de familie cu cea profesională;
• Extinderea rețelelor de creșe, inclusiv în cadrul întreprinderilor, ceea ce ar permite părinților să revină mai rapid în câmpul muncii;
• Investiții în infrastructura medicală pentru a asigura accesul corespunzător la servicii medicale și a crește eficacitatea sistemului medical;
• Promovarea și implementarea politicilor sensibile la gen cu scopul de a adresa nevoile specifice ale femeilor și a asigura o mai bună integrare a acestora în societate.

Descarcă analiza       

Analiza a fost realizată de Centrul Analitic Independent  „Expert-Grup” în baza datelor revizuite ale populației și migrației la nivel teritorial estimate de către Biroul Național de Statistică în anul 2022 și datelor Studiul Generații și Gen (GGS), care este primul și cel mai complex studiu demografic longitudinal, desfășurat până în prezent în peste 24 de țări ale lumii.  

Acest studiu a fost elaborat cu suportul Ministerului Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova (MMPS), Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Fondului ONU pentru Populație (UNFPA Moldova) și nu prezintă în mod necesar punctul de vedere al UNFPA Moldova, SDC, MMPS sau oricărei dintre organizațiile afiliate.